Acasă Alte comunitati A fost odată, nu piere niciodată….

A fost odată, nu piere niciodată….

Copiii români din țară și din Ucraina, R. Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spania și Belgia au fost astăzi în centrul atenției la Secțiunea Bookfest Junior a Târgului Internațional de Carte Bookfest cu prilejul lansării cărții ”Basm românesc”, ai căror autori sunt.

20pozaLansarea i-a adus laolaltă pe copiii români și profesorii îndrumători din Madrid, Tomelloso,  La Solana – Castilla la Mancha, Coslada, San Pedro del Pinatar  – Murcia, Gijón  – Asturia, Pamplona, (Spania),  Seregno – Lombardia, Mantova, Verona, Toscana, Ladispoli (Italia), Bruxelles, Mons  (Belgia), Belgrad, Veliko Gradiste, Petrovac, Cuprija, Bobovo, Valea Moravei (Serbia), Chișinău (Republica Moldova), Cernăuți (Ucraina) și din  Atena (Grecia), reprezentanții ultimelor două țări intrând în legătură directă cu gazdele – Zvetlana Ileana Preoteasa, director general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Nicolae Brânzea, director adjunct IEH, cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, și, în egală măsură, cu toți cei prezenți.

18pozaBogdan Stanoevici a înmânat autorilor primei file a Basmului – elevii  și profesorii lor îndrumători de la Palatul Național al Copiilor din București -diplome de participare la proiectul IEH “Basm românesc”. Liliana Preoteasa le-a oferit copiilor participanți la eveniment cărți. „Basm românesc ” este un proiect al Institutului  „Eudoxiu Hurmuzachi” .

De asemenea, în perioada următoare misiunile diplomatice ale României din R.  Moldova, Ucraina, Serbia, Grecia, Italia, Spania și Belgia, vor premia, festiv, copii implicați în  proiect  și pe  profesorii coordonator.

Basmul va fi prezentat de directorul general IEH și la Madrid cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului – 1 iunie, dat fiind că Spania este țara din care s-au înscris și au luat parte la acest proiect 7 grupe de copii  (cele mai multe dintr-o țară).

La lansarea de astăzi au fost prezenți și deputatul Aurelian Mihai,  membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, regizorul Mircea Bunescu, scriitorul Horia Nestorescu Bălcești, scenograful Ioana Nestorescu Bălcești,  prof. Valentin Popescu, director al Direcției Strategii, Politici Publice și Comunicare în Ministerul Educației,  prof. Megdonia Păunescu, în MEN, prof. Radu Anghel Vasilescu, director general al Palatului Național al Copiilor din București, partener al IEH în acest proiect, alături de Editura CD Press București, reprezentată de Vadim Sfâșie.

În urma ecourilor pozitive pe care proiectul IEH, „Basm românesc” le-a avut, numeroase alte școli în care învață copiii români de pretutindeni, respectiv asociații românești care organizează cursuri de weekend de limbă română, și-au exprimat dorința de a participa în proiecte viitoare ale Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”.

Cartea „Basm românesc” va fi trimisă tuturor copiilor români din comunitățile istorice și din comunitățile românești din Europa care au contribuit la realizarea lui, urmând să ajungă apoi și în bibliotecile de limbă română din Europa, și în cele create de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”.

Proiectul „Basm românesc” a contribuit, printre altele,  la identificarea noilor talente românești., care, sub îndrumarea profesorilor lor, au avut posibilitatea să-și cultive imaginația, să se exprime în limba maternă și să transpună esența basmului țării natale în valorile culturilor țarilor în care ei acum trăiesc. În egală măsură, proiectul a facilitat stabilirea de noi contacte și a creat legături ce au pus bazele unor parteneriate durabile între şcolile cu predare în limba română și școlile de weekend unde este studiată limba română în afara graniţelor ţării, dar și între acestea și copiii români din interiorul hotarelor. Nu în ultimul rând, proiectul „Basm românesc” a dovedit că lectura și exprimarea printr-un act artistic îi ajută pe copiii români de pretutindeni să își dezvolte trăsăturile de caracter (lucru dovedit de personaje și de firul narativ al basmului), precum și abilitățile lingvistice în limba maternă (păstrând și, totodată, integrând specificul regional în contextul global multicultural).