Bisericile maghiare din România caută aliați la Washington

Bisericile maghiare din România caută aliați la Washington

225
0

Guvernul american urmăreşte cu o atenţie sporită chestiunea retrocedării bunurilor bisericilor maghiare din România, confiscate după 1945, a anunţat Departamentul de Stat american, într-o scrisoare de răspuns, adresată congresmenilor care s-au adresat în luna iunie a acestui an secretarului de stat american, John Kerry, scrie Magyar Hirlap citată de Rador. Scrisoarea respectivă a fost dată publicităţii miercuri. ”Guvernul american şi-a asumat un rol principal pentru a îndemna România să adopte o legislaţie care va asigura o soluţie corectă, transparentă şi rapidă proprietarilor de drept ai imobilelor naţionalizate de către fostele autorităţi comuniste şi fasciste”, se arată în scrisoarea semnată de subsecretar de stat, Thomas B. Gibbons. Ultima oară emisarul special pentru problemele Holocaustului, ambasadorul Douglas Davidson, a întreprins o vizită la Bucureşti în luna mai pentru a discuta în acest sens cu Guvernul şi cu Parlamentul României, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, i-a informat Thomas B. Gibbson pe congresmenii americani. Scrisoarea Departamentului de stat american este datată cu 9 iulie, iar copia acestei scrisori a fost remisă Agenţiei ungare de Presă MTI de către Fundaţia pentru Drepturile Fundamentale ale Maghiarilor, cu sediul la New York.

În data de 14 iunie, 20 de membrii ai Congresului american au solicitat, într-o scrisoare, ministrului american de externe, John Kerry, să adopte o poziţie fermă faţă de Guvernul de la Bucureşti pentru ca statul român să procedeze neîntârziat la retrocedarea proprietăţilor bisericilor maghiare, confiscate după 1945. Cei 20 de congresmani, printre care preşedintele Comisiei pentru politica externă, Ileana Ros-Lehtinen, copreşedintele Comisiei Helsinki SUA, Christopher Smith, precum şi cei trei copreşedinţi ai Grupului maghiar din Congresul american, Andy Harris, Marcy Kaptur şi David Joyce, au pledat pe lângă ministrul american de externe pentru ca în cadrul negocierilor purtate cu Guvernul român să solicite retrocedarea, în mod echitabil, imediat şi corect, a bunurilor care au aparţinut instituţiilor religioase expropriate. Grupul membrilor Congresului american, format din 13 legiuitori republicani şi şapte democraţi, a solicitat, de asemenea, ministrului de externe John Kerry, să informeze Guvernul român şi despre faptul că intenţionează să urmărească cu atenţie evoluţia cazului Colegiului Reformat Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, precum şi procedura judecătorească îndreptată împotriva lui Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim. Referitor la acest caz, Departamentul de Stat american a precizat, în scrisoarea sa de răspuns, că Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti urmăreşte de la bun început cu atenţie acest caz. Colaboratorii ambasadei americane au purtat convorbiri pe data de 25 iunie cu Attila Markó şi la solicitarea acestuia din urmă au fost prezenţi şi la audierea sa care a avut loc la Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie. Thomas B. Gibbson a avansat ideea potrivit căreia Guvernul american va insista în continuare în vederea pronunţării unei sentinţe juste, bazate pe principiile statului de drept. Curtea de Apel Buzău a modificat anul trecut, pe 28 iunie, hotărârea potrivit căreia Colegiul Székely Mikó trebuie să fie retrocedat Bisericii Reformate maghiare, a dispus retroactiv amendarea bisericii reformate şi i-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pe cei trei membri ai Comisiei de retrocedare a imobilelor confiscate după 1945, respectiv pe Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim. Cazul celor trei condamnaţi va intra din nou pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în luna octombrie.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ