Vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Matei Dobrovie, şi-a asumat soluționarea problemelor cu care se confruntă românii din străinătate, în special cei din Republica Moldova. Apreciind ca urgentă rezolvarea situației în care se află, fără voia lor, mulți tineri de peste Prut, Marei Dobrovie a depus o inițiativă legislativă care presupune introducerea unei proceduri de recunoaștere a dobândirii cetățeniei române odată cu părinții pentru minorii neincluși în certificatul de cetățenie română al părinților.
Deputatul propune ca, în baza unei cereri adresată Comisiei de Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie și în urma verificărilor Comisiei, președintele Autorității să emita un ordin de recunoaștere a dobândirii cetățeniei române concomitent cu părinții. Dacă titularul dreptului la recunoaștere este încă minor, Comisia va elibera, pe baza acestui ordin, un certificat de recunoaștere a dobândirii cetățeniei române odată cu părinții, care să aibă forța probantă a unui certificat de cetățenie. Dacă persoana în cauză a devenit majoră, acesteia i se va elibera un certificat de cetățenie distinct. Astfel, în ambele cazuri, titularul dreptului la recunoaștere va primi o dovadă a cetățeniei române, care va fi înregistrată și în evidențele Direcției Generale de Pașapoarte.
“Pentru a-mi îndeplini misiunea pe care mi-au încredințat-o românii am decis să răspund petițiilor primite de la cetățenii care semnalau imposibilitatea eliberării unor noi documente oficiale românești persoanelor care, minore fiind, au dobândit cetățenia română odată cu părinții lor, fără a fi incluse în certificatul de cetățenie al acestora (intrând astfel în posesia actelor românești pe baza actelor părinților). Am decis ca prima mea propunere legislativă, depusă în cursul zilei de ieri, să aibă în vedere modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991”, a afirmat Dobrovie în comunicatul emis.
În acest context, parlamentarul mai menţionează că situația semnalată în petițiile primite pe această temă a fost generată de o „comunicare inter-instituțională deficitară” între Direcția Generală de Pașapoarte şi Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Direcția Generală de Pașapoarte poate înscrie doar date aflate în evidențele sale (care sunt în permanență actualizate pe baza documentelor transmise de Autoritatea Naţională pentru Cetățenie). De-a lungul activității sale, Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu a eliberat documente care să ateste dobândirea cetățeniei române odată cu părinții si pentru minorii neincluși în certificatul de cetățenie română al părinților, a mai explicat deputatul Dobrovie, arătând că în legătură cu această categorie de persoane, actualizarea se dovedește a fi inexistentă.
“Consecința imediată este aceea a imposibilității de exercitare a vocației de cetățean român, deși această calitate a fost dobândită în condițiile legii. Cel mai mult au de suferit cetățenii români cu domiciliul în străinătate, în special tinerii din Republica Moldova. Pe baza pașaportului românesc, aceștia primesc drept de ședere, de muncă sau posibilitatea de a urma anumite studii în țări ale Uniunii Europene. Întrucât statul român nu le reînnoiește pașapoartele, ei sunt obligați să renunțe la tot ceea ce au clădit cu mari eforturi peste hotare. La momentul actual, singura soluție posibilă pentru rezolvarea acestei probleme este cea a depunerii unui nou dosar pentru dobândirea cetățeniei române, deși pentru persoana în cauză nu a intervenit vreun caz de pierdere a cetățeniei române”, a mai adăugat vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
Potrivit acestuia, introducerea unei astfel de proceduri este necesară și are avantajul ca poate fi rezolvată într-un termen scurt, comparativ cu analiza unui nou dosar de dobândire a cetățeniei române, întrucât Comisia de Cetățenie are obligația de a analiza cererile de urgență și cu precădere, președintele ANC trebuie să emită ordinul de recunoaștere în termen de 3 zile de la constatarea îndeplinirii condițiilor legale, iar condiția depunerii jurământului a fost eliminată, dar fiind faptul că această procedură privește recunoașterea, iar nu acordarea vocației de cetățean român.
De asemenea, Dobrovie mai argumentează că numărul documentelor care trebuie să însoțească cererea este redus: un document care atestă cetățenia română a părinților/părintelui, acordul celuilalt părinte/hotărârea judecătorească prin care s-a decis dobândirea cetățeniei române de către minor odată cu unul dintre părinții săi, precum și un act de stare civilă care dovedește filiația copilului față de părintele cetățean român și implicit vârsta acestuia la data dobândirii cetățeniei de către părinte.
