Acasă Cultura / Culte Expoziţia „Nicolaus Olahus – primul umanist de origine română”

Expoziţia „Nicolaus Olahus – primul umanist de origine română”

Foto: Ziare.com

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Primăria Municipiului Chişinău organizează pe data de 15 februarie 2018, ora 11.00, la Galeria la Rond din preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, expoziţia „Nicolaus Olahus – primul umanist de origine română”.

Expoziţia cuprinde, în cele 20 bannere, format 2.05m x 0.95m, cele mai importante aspecte ale vieţii şi activităţii lui Nicolaus Olahus -primul umanist medieval de origine română cunoscut de istoriografia românească. Expoziţia marchează 525 ani de la nașterea cărturarului și 450 ani de la moarte. Expoziţia va fi deschisă în perioada 15 februarie – 15 martie 2018.

Nicolaus Olahus (n. 10 ianuarie 1493, Sibiu – d. 15 ianuarie 1568, Pojon), a fost om de litere, om politic, preot catolic, arhiepiscop şi Primat al Ungariei. Tatăl său, Ștefan, era originar din Orăștie. Mama sa, Barbara Huszár, era descendentă din familia lui Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei.

În anii tinereții sale, între cca 1522-1526, Nicolaus Olahus a fost consilier al regelui Ludovic al II-lea și mai ales al reginei Maria a Ungariei, totodată regentă a Olandei, deținând funcția de secretar-consilier la curtea regală. În 1542 Nicolaus Olahus și-a început cariera politică. Două decenii mai târziu, în anul 1562, devine arhiepiscop de Strigonium și, prin aceasta, primat al Bisericii Catolice din Regatul Ungariei. În această calitate va fi numit guvernator al teritoriilor maghiare de vest, controlate de Habsburgi ca noi titulari ai coroanei Ungariei, după moartea regelui Ludovic al II-lea în timpul bătăliei cu turcii la Mohács în anul 1526.

În 1562 Nicolaus Olahus a fost creat cardinal al Bisericii Catolice de către papa Pius al IV-lea.
Nicolaus Olahus a înființat în 1561 colegiul iezuit din Trnava (Nagyszombat), ridicat de Petrus Pázmány în 1665 la rang de academie, instituție considerată ca fiind prima universitate modernă din Regatul Ungariei.

În calitate de umanist și cărturar a întreținut o vastă corespondență cu intelectualii epocii, câștigând simpatia și recunoașterea lui Erasmus din Rotterdam. Lucrările sale cele mai importante, Hungaria și Attila, redactate probabil în perioada șederii în Olanda, oferă informații valoroase cu privire la topografia și istoria Ungariei și, în special, a Transilvaniei. Alte opera ale cărturarului unanist: Genesis filiorum Regis Ferdinandi; Ephemerides; Brevis descriptio vitae Benedicti Zerchsky.