Mărțișorul va fi sărbătorit la Muzeul Culturilor Lumii din Milano

Mărțișorul va fi sărbătorit la Muzeul Culturilor Lumii din Milano

Foto: ICR

Este pentru a doua oară când România, Bulgaria, Republica Moldova, la ediția prezentă alăturându-se și Macedonia, vor sărbători împreună Mărțișorul, un simbol al primăverii care definește tradiția populară a țărilor prezente. Mărţişorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO în luna decembrie 2017.

Cererea a fost depusă de România alături de Bulgaria, FRI Macedonia și Republica Moldova – țări în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe, dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii.

Duminică 25 februarie, orele 10 00 la Muzeul Culturilor Lumii din Miano – (Museo delle Culture del Mondo), va debuta manifestarea „Primăvara în alb și roșu”, eveniment patronat de Primăria din Milano, Consulatul General al României din Milano, Consulatul General al Bulgariei, Consulatul General al Republicii Moldova. În program: salutul autorităților italiene, reprezentanți ai Consulatelor țărilor prezente în cadrul manifestării, prezentări ale tradiției mărțișorului în țările respective, momente de muzică și dansuri populare.

Un program de muzică și dansuri tradiționale va fi susținut din partea României, de ansamblul profesionist Dor românesc din Bistrița Năsăud – Centrul pentru Cultură, Consiliul  Județean Bistrița Năsăud.

Prezentari ale traditiei marttisorului vor fi sustinute de studenti romani si basarabeni  din Universitatile din Milano. 

Atelierele care se vor organiza de fiecare comunitate in parte aduce implicarea copiiilor romani din scolile italiene si a unor profesori. 

 Organizatorii: Scuola bulgara a Milano, Centro linguistico Qui Bulgaria, Centrul Cultural Italo Român, Asociația Vatra Neamului,  invită părinții să își înscrie copiii la laboratorul de confecționat mărțișoare, care se va desfășura în intervalul 10 00-13 00. Cele mai frumoase mărțișoare  vor fi premiate!

Tradiția mărțișorului pe teritoriul României există din vechime. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna iar Mărtișorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie.  În zilele de astăzi așa cum remarcă și etnologii valoarea mărțișorului începe să fie data doar de creația artistică.  În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia inainte de răsăritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si băieți deopotrivă.

Snurul de mărtișor, alcătuit din doua fire de lană răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mână, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pană când se arătau semnele de biruința ale primăverii: se aude cucul cantand, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele.

Atunci, mărtisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsarile călatoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele si dă-mi albetele”. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui. Intrarea este liberă!