Acasă Europa Serbia: FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „JOC ROMÂNESC” a ajuns la cea de-a şaptea ediţie

Serbia: FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „JOC ROMÂNESC” a ajuns la cea de-a şaptea ediţie

Intră în competiție mămăliga și jumerile –  Este al şaptelea an de când, în satul Jîtcoviţa din Timocul sârbesc,  în apropierea vestigiilor cetăţii ce străjuieşte Dunărea la Golubăţ, a fost organizat Festivalul Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, intitulat „JOC ROMÂNESC”. Manifestările incluse în acest festival a loc între 19 şi 22 iulie și pun în lumină valorile şi tradiţiile româneşti. Manifestările culturale naţionale şi internaţionale de la Jâtcoviţa (Serbia de Răsărit) au caracter educativ, competitive, dar și de  trecere în revistă a obiceiurilor tradițional românești. Printre organizatorii celebrului festival românesc, se află Iviţa Glişici, directorul Festivalului Internaţional, şi Lucian Marina, directorul artistic al Festivalului şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina.

Spre deosebire de anii anteriori, în acest an, în premieră, au fost introduse două sesiuni de comunicări pe teme de istorie şi folclor, unde specialiștii vor dezbate problematica existenţei româneşti pe aceste meleaguri greu încercate de istorie. Directorul Lucian Marina ne-a explicat cum a ţinut mult la organizarea evenimentelor educative, acestea constând în două sesiuni, una sâmbătă, 20 iulie 2013, iar cealaltă, duminică 21 iulie 2013: „Colocviul despre istoria aromânilor, istro-românilor, rumânilor şi valahilor va reuni personalităţi ale vieţii culturale, dar şi istorici din Serbia, România, Macedonia şi va fi o discuţie liberă şi sinceră despre românii de pretutindeni, indiferent cum se numesc ei. Duminică vom avea o masă rotundă despre folclorul românilor din Peninsula Balcanică şi ţările dunărene”.

Un capitol important al manifestorilor este constituit de ineditele competiţii, specifice doar acestui festival. Vor fi desemnați Cel mai bun solist vocal, Cel mai bun solist instrumentist,  Cel mai bun ansamblu folcloric, Cel mai frumos costum national, Cea mai frumoasă ie și Cel mai frumos ciupag. În competitive vor fi analizate și jurizate și mâncărurile tradiţionale româneşti: Cea mai calitativă brânză, Cea mai gustoasă colieşă-mămăligă. Nu vor lipsi nici concursurile de frumuseţe, asta pentru că româncele sunt frumoase pe tot globul: ROMÂNCA MISS SERBIA și MISS FESTIVALUL ”JOC ROMÂNESC”.

De asemenea, la acest capitol vor fi jurizate tradiționalele ,,Jumere de nuntă“,porturile naţionale şi obiceiurilor valahe, costumele naţionale şi lucrările de mână. În timpul festivalului, vor putea fi admirate mai multe expoziții: Fotografii şi documente despre români, Acuarelă şi picturi în ulei pe pânză și Icoane pe sticlă, transmite corespondentul PROMPT  MEDIA.

Directorul artistic al festivalului, Lucian Marina, spune că organzarea anuală a festivalului are o valoare sentimentală: ”Facem acest festival din dragoste pentru valorile tradiţionale româneşti, dar şi pentru a demonstra că indiferent unde trăiesc români în Balcani, pe aceştia îi unesc aceleaşi obiceiuri strămoşeşti, aceeaşi dragoste de limbă şi de neam şi aceeaşi determinare. La fel ca şi în anii trecuţi îi aşteptăm cu braţele deschise pe toţi oaspeţii nostri”. Preşedintele Iniţiativa Românească, Boian Barbucici, spune, de asemenea, că a participat la toate edițiile festivalului: ”Nu am lipsit niciodată de la aceată întâlnire cu fraţii mei români de pretutindeni. Pentru mine este un prilej de bucurie şi de excelenţă să văd cum tradiţiile noastre sunt păstrate şi conservate cu sfinţenie”.

Și Iviţa Glişici, directorul festivalului, vorbește cu emoție despre festival: „Este ca un copil al meu, aştept mereu în fiecare an să vină vara şi să putem organiza această manifestare şi chiar dacă nu întotdeauna am primit finanţare suficientă, am făcut tot ce am putut pentru a continua această minunată poveste a românilor din Balcani”, aluzie la perioadele dificile din punct de vedere financiar, și nu numai, când festivalul a supraviețuit datorită implicării financiare personale a organizatorilor, care au cheltuit propriile venituri pentru ca visul lor să nu moară. – www.promptmedia.ro