Accesul necontrolat al copiilor la rețelele de socializare este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării armonioase, atenționează organizația Salvați Copiii România. Asociația recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților. Totodată, sunt necesare sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și siguranței online.
Studiul realizat de Salvați Copiii în decembrie 2025 relevă că rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12–14 ani, iar peste o treime dintre aceștia mențin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.
Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței. Meta-analizele publicate în perioada 2022–2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor de socializare și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar.
În 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 și 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înșiși. Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilitățile reale, în sensul că, în absența oricărei restricții, copiii defavorizați (din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială) pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale.
O problemă conexă este legată de jocurile video online care permit comunicarea liberă între jucători (prin chat text sau audio). Deși aceste jocuri pot fi distractive, ele expun copiii la riscuri similare rețelelor de socializare, prin solicitări de imagini abuzive. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atenției (notificări, recompense virtuale etc.) care pot amplifica dependența digitală. Este nevoie deci de reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online.
