La nivel mondial există aproximativ 29 de milioane de asistenți medicali și 2,2 milioane de moașe, iar OMS estimează va până în 2030 deficitul va crește, țările cele mai afectate fiind din Africa, Asia de Sud-Est și regiunea mediteraneană de est a OMS, precum și în unele părți ale Americii Latine.
Potrivit raportului Strengthening Europe’s Nursing Workforce: Strategies for Retention, prezentat la sfârșitul lunii noiembrie de către European Observatory on Health Systems and Policies, în Europa numărul de asistenți medicali (și raportul dintre aceștia și pacienți și medici) variază foarte mult, dar există deficite peste tot și, de asemenea, peste tot asistenții medicali sunt nemulțumiți.
Raportul atrage atenția că numărul de asistenți medicali calificați are un impact asupra siguranței și satisfacției pacienților. Creșterea proporției de asistenți medicali mai puțin pregătiți crește mortalitatea pacienților și epuizarea asistenților medicali. Astfel încât, recrutarea unui număr mai mare de asistenți medicali are sens, dar necesită timp și resurse. Recrutarea internațională este „rapidă”, dar are propriile provocări și probleme etice.
În acest sens, păstrarea personalului este o strategie crucială. Prioritatea acordată păstrării cadrelor medicale la locul lor de muncă este benefică pentru rezultatele obținute de pacienți, reduce costurile unei fluctuații ridicate a personalului și poate rupe ciclul de suprasolicitare și epuizare care duce la părăsirea timpurie a profesiei de către cadrele medicale. Menținerea personalului necesită acțiuni sistematice la nivel organizațional (nu doar individual), cu acțiuni interconectate care se consolidează reciproc. Crearea unor condiții de muncă favorabile face o diferență semnificativă. Păstrarea forței de muncă este îmbunătățită prin toate elementele următoare și prin combinarea lor pentru a spori satisfacția profesională – volum de muncă gestionabil, investiții în educație și formare, oferirea de căi de progres în carieră cu oportunități pentru asistenții medicali de a-și dezvolta și îmbunătăți rolul, oferirea unei remunerații competitive și recunoașterea și recompensarea excelenței.
De asemenea, managerii unităților medicale ar trebui să promoveze o cultură organizațională care împărtășește informații și permite asistenților medicali o anumită autonomie și flexibilitate, să alinieze nevoile și valorile individuale și organizaționale, evitând în același timp „birocrația” excesivă, să abordeze modul în care munca în echipă și schimbarea mixului de competențe pot sprijini asistenții medicali și le pot îmbogăți munca, să utilizeze oportunitățile oferite de noile tehnologii pentru a reduce presiunile, recunoscând în același timp că tehnologia digitală nu poate înlocui asistența medicală și că noile practici pot crește volumul de muncă.
De asemenea, planificarea trebuie să țină seama de evoluția demografică.
Asistenții medicali, ca și populația, îmbătrânesc – adaptarea la nevoile lor poate menține profesioniștii calificați pe piața forței de muncă mai mult timp.
Majoritatea asistenților medicali sunt femei – s-ar putea face mai mult pentru a le sprijini și pentru a le facilita întoarcerea după întreruperea carierei (pentru a se ocupa de familie).
Sănătatea mintală este o provocare din ce în ce mai mare.
Păstrarea asistenților medicali în asistența medicală primară necesită o atenție deosebită dacă se dorește ca asistența medicală să acopere lacunele, în special în zonele rurale. În acest sens, date mai bune cu privire la persoanele care părăsesc profesia de asistent medical și la motivele pentru care o părăsesc vor oferi informații care vor sprijini menținerea în activitate.
Asistenții medicali și moașele joacă un rol esențial în îmbunătățirea sănătății și contribuie la economia în general. Investiția în acestea este imperativă pentru a realiza sisteme de sănătate eficiente, eficace, rezistente și durabile. Acestea nu numai că oferă îngrijiri esențiale, dar joacă, de asemenea, un rol esențial în elaborarea politicilor de sănătate și în dezvoltarea asistenței medicale primare. Asistenții medicali și moașele acordă îngrijiri în situații de urgență și asigură durabilitatea sistemelor de sănătate la nivel mondial. La nivel mondial, 67% din forța de muncă din sectorul sanitar și social sunt femei, comparativ cu 41% în toate sectoarele de ocupare a forței de muncă. Meseriile de asistent medical și moașă reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă feminine. Mai mult de 80% dintre asistenții medicali din lume lucrează în țări în care trăiește jumătate din populația lumii, iar unul din opt asistenți medicali își desfășoară activitatea în altă țară decât cea în care s-au născut sau au fost formate.
