100.000 de români care lucrează în străinătate riscă să-şi piardă locurile de muncă, iar 300 de firme de plasare a forței de muncă temporară să fie închise, după ce ANAF a dispus blocarea conturilor companiilor respective, „în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii”, susțin reprezentanții Asociaţiei Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT).
Aceștia solicită autorităţilor demararea de urgenţă a dialogului pentru evitarea dispariţiei a 300 de firme.
Totodată, ANIMT solicită ca autorităţile să analizeze cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora.
„Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială, întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi, timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro„, a spus Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT, citat de mediafax.ro.
În ultima perioadă, agenţiile de muncă temporară au fost subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, susţine asociaţia, în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate.
Raţionamentul ANAF, precizează reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.
„Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii„, a spus Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.
