„100 de ani de la prima Republică Democrată a Georgiei”, expoziție temporară...

„100 de ani de la prima Republică Democrată a Georgiei”, expoziție temporară la MNIR

În perioada 25 iulie – 25 august 2018, la Muzeul Național de Istorie a României va fi prezentată, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00,  expoziția temporară  „100 de ani de la Prima Republică Democrată a Georgiei”. 

Organizată de Ambasada Georgiei în România și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) expoziția „100 de ani de la Prima Republică Democrată a Georgiei”, va fi deschisă miercuri, 25 iulie 2018, orele 16:00, în prezența E.S. Domnul Nikoloz Nikolozishvili – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Georgiei în România, și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – director general al muzeului.

Nașterea primei republici georgiene democrate a avut loc după parcurgerea unui drum anevoios început în anul 1918 și încheiat după trei ani, în 1921. Georgia și-a declarat independența în 28 mai 1918, după 117 ani de existență sub dominația Imperiului Rus. În istoria georgienilor aceasta a fost prima republică modernă, guvernată de principiile și valorile europene. În această perioadă, tânăra republică a adoptat propriile simboluri naționale: steagul, stema și imnul țării. Tot în acest moment, noua republică georgiană și-a bătut propria monedă, care s-a numărat printre cele mai stabile monede ale statelor care au apărut pe întreg teritoriul fostului Imperiu Rus, după destructurarea acestuia.

Adunarea Constituțională a primei Republici Democrate a Georgiei a emis două sute de legi în decurs de doi ani. În data de 21 februarie 1921, acest for a adoptat prima Constituție a noului stat georgian, ca rezultat al numeroaselor eforturi ale comisiei constituționale din cadrul corpului legislativ din anul 1919.

Independența Republicii Georgiene a fost recunoscută de jure de către 18 state, România fiind printre primele.

Misiuni diplomatice ale Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Rusiei, Imperiului Otoman, Iranului, Poloniei, Azerbaidjanului, Armeniei, ale Republicii din Munții Caucazului de Nord, precum și alte misiuni diplomatice au fost înființate la Tbilisi.

Republica Democrată Georgia a deschis misiuni diplomatice la Paris, Berlin, Moscova, Istanbul, Varșovia, Kiev, București. Au fost trimiși reprezentanți ai Georgiei în Liga Națiunilor. Aceștia au depus mari eforturi pentru ca țara lor să devină membră a acestei organizații europene. Cu toate acestea, în decembrie 1920, la o reuniune a Ligii, Georgiei i s-a refuzat aderarea, cu șase voturi negative. Guvernul Georgiei a depus toate eforturile, la nivel internațional pentru a obține recunoașterea republicii. Diplomații georgieni au pus în discuție recunoașterea independenței și suveranității țării, înaintând-o pe agenda conferințelor de la Paris, San Remo și Londra.

În Republica Georgia au fost fondate academii militare cu diferite specializări, a fost înființată armata permanentă și o gardă civilă. Prima universitate georgiană a fost fondată în 1918, aceasta fiind prima instituție pentru studii înalte din zona Transcaucaziei.

Cultura georgiană s-a dezvoltat rapid. În această perioadă au fost create marile opere ale culturii georgiene, au fost publicate zeci de ziare și reviste, au fost organizate cluburi sportive, s-au organizat și desfășurat parade și festivaluri.

Ocuparea primei Republici Georgia de către Rusia Sovietică, în februarie-martie 1921, a împiedicat însă dezvoltarea democratică a țării.