La 27 martie 1918, în cadrul unei ședințe solemne, Sfatul Țării a votat, „în numele poporului Basarabiei”, Declarația de Unire a Basarabiei cu România.
Trei zile mai târziu, o delegație din care au făcut parte Ion Inculeț – președintele Sfatului Țării, Pantelimon Halippa – vicepreședinte și Daniel Ciugureanu – șeful guvernului a sosit la Iași, fiind primită de Regele Ferdinand I, alături de alți oficiali români și aclamată de publicul ieșean.
În cadrul ceremoniilor oficiale, Ion Inculeț declara: „Sunt foarte fericit că eu, în calitate de reprezentant al poporului român de peste Prut, am căderea să aduc Majestății Voastre vestea Unirii poporului basarabean cu țara noastră mumă”.
Prin Decretul nr. 842, semnat la 9/22 aprilie 1918, Regele Ferdinand I a ratificat Unirea Basarabiei cu România, iar Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu au devenit membri ai guvernului român.
În lucrarea postumă, intitulată „Testament pentru urmași”, Pantelimon Halippa nota: „Actul Unirii a fost capătul unui drum lung, greu și bătătorit de cei mai mari patrioți ai Basarabiei”.
Recunoașterea internațională a Unirii Basarabiei cu România s-a realizat prin Tratatul de la Paris, semnat la 20 octombrie 1920, de Puterile Aliate, al cărui preambul statua că „din punct de vedere geographic, etnografic, istoric și economic, Unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, iar populația Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România”, conform Arhivelor Diplomatice ale MAE.
Ziua Unirii Basarabiei cu România este sărbătorită în fiecare an la 27 martie, fiind instituită prin Legea nr.36/2017.
În Cimitirul Mănăstirii Cernica, din județul Ilfov, se află mormintele lui Gurie Grosu, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ioan Pelivan, artizani ai acestui moment istoric.
