Românii din afara granițelor care vor să participe la primul Congres al Românilor de Pretutindeni au termen până la 12 mai să completeze listele de susținători ai delegaților, pe care trebuie să le transmită Secretariatului Tehnic al Congresului, format din reprezentanți ai Camerei Deputaților, Senatului și DRP.Într-o conferință de presă susținută astăzi (5 mai 2016 – n.r.) la Palatul Parlamentului, deputatul Aurelian Mihai a recunoscut că termenul pentru organizarea acestei prime ediții a Congresului Românilor de Pretitindeni este foarte strâns: ”Evident că perioada respectivă nu e deloc comodă din punct de vedere al calendarului, de aceea în ședința de ieri a secretariatului tehnic am convenit să transmitem celor două comisii parlamentare pentru românii de pretutindeni de la Camera și Senat ca pentru marți să avem o ședință reunită a celor două comisii pentru a lua în calcul prelungirea termenelor cu încă două săptămâni”, a mai spus Aurelian Mihai, reprezentantul Comisiei pentru problemele românilor de pretutindeni în Secretariatul ethnic de organizare a Congresului.
Cheltuielile pentru organizarea Congresului – 300.000 de euro – trebuie suportate din bugetul Camerei Deputaților și include cazarea pentru două zile (24 și 25 iunie), transportul intern, mese și/sau acțiuni protocolare prevăzute în program pentru cei 300 de delegați care ar trebui să participe la București.
În legătură cu aceste cheltuieli, senatorul Ion Iovescu, reprezentantul Comisiei senatoriale pentru românii din afara granițelor a spus: ”Suma și mie mi se pare mare, dar nu înseamnă că o vom cheltui pe toată. 300.000 de euro la 300 de candidați duce la 1.000 de euro/candidat. Pare mult, dar nu va fi înmânat acelui candidat”.
Potrivit legii 299/2007, care prevede organiarea acestui Congres, din rândul celor 300 de delegați care sunt așteptați să participle la Congres trebuie ales un Consiliu al Românilor din Diaspora, organism care să sprijine autoritățile române în elaborarea actelor normative referitoare la problematica românilor din afara granițelor și să semnaleze problemele comunităților. La rândul său, deputatul Ovidiu Iane a făcut precizări legate de scopul și rezultatele așteptate de la acest prim Congres al Românilor de Pretutindeni: ”Conform legii, cei din acest Consiliu vor avea logistica asigurată ca să lucreze pe lângă Guvernul României ca să vină cu propuneri de îmbunătățire a legislației pentru sprijinul românilor din afara granițelor țării. E o chestiune de reprezentativitate, pe lângă ceea ce fac deputații și senatorii de Diaspora. Acești reprezentanți vor aduce problemele comunităților românești din afara granițelor țării Guvernului în mod direct, nu neapărat prin MAE. E un organism care nu are rol decizional și nici politic, e un organism reprezentativ”, a spus Iane, adăugând că viitorul organism va avea sediul sediul în Palatul Victoria și va trebuie sprijinit logistic pentru a-și îndeplini misiunea.
Organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni este prevăzută în mod expres de Legea 299/2007, dar primele preocupări legate de acest eveniment au apărut în urmă cu trei ani, în perioada când la conducerea Departamentului Politici pentru Problemele Românilor de Pretutindeni se afla Cristian David.
Ulterior, și ceilalți miniștri (Bogdan Stanoevici, Angel Tîlvăr) care au preluat conducerea DRP au vorbit despre organizarea Congresului, dar lucrurile nu s-au clarificat, existând numeroase discuții între reprezentanții Guvernului și cei ai parlamentului pe tema metodologiei privind desemnarea delegaților.
Stabilită la un moment dat în 2014, data Congresului a fost amânată din cauza lipsei fondurilor.
La finalul anului trecut, parlamentarii deciseseră ca primul Congres al Românilor de Pretutindeni să aibă loc în luna martie 2016, pentru ca ulterior să constate că lucrurile nu pot fi organizate atât de rapid și au cerut amânarea lui.
S-a propus o nouă dată pentru organizare, pe care, în cele din urmă Birourile Permanente ale celor două camere parlamentare au aprobat-o.
În cursul zilei de miercuri (4 mai 2016 – n.r.), președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat începerea procedurilor pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, semnalând și faptul că există, din partea unor români din afara granițelor, solicitarea amânării lui.
”Până în momentul de față, din 2007 de când a fost adoptată Legea 299/2007, nu s-a organizat niciodată acest Congres. (…) Ieri (n.r. – 4 mai 2016) am stabilit câteva criterii pentru a începe procedura practic de depunere a semnăturilor pentru cei care doresc să devină delegați. Există o notă de la sfârșitul anului trecut, din noiembrie, prin care s-a stabilit ca numărul maxim să fie de 300 de delegați. Din punctul nostru de vedere nu avem cum să estimăm câte persoane vor participa la acest Congres. Noi va trebui să facem tot posibilul să ne încardăm în bugetul pe care Camera Deputaților îl are la dispoziție”, a deputatul Aurelian Mihai
Potrivit acestuia, delegații care doresc să participle la Congres trebuie să aibă o listă de minim 500 de susținători din comunitatea pe care vrea să o reprezinte.
Aurelian Mihai a precizat pentru TIMP ROMÂNESC că în cursul zilei de astăzi (5 mai 2016 – n.r.) vor fi publicate metodologia și modelul tabelului care să cuprindă lista de susținători.
De asemenea, acesta a mai spus că va verifica personal, prin sondaj, autenticitatea semnăturilor pe care delegații le vor depune la Secretariatul Tehnic, astfel încât să elimine suspiciunile legate de autenticitatea listei de susținători.
