Luni, 9 martie 2026, la București au aterizat două zboruri de evacuare a cetățenilor români pe ruta Muscat (Oman)-București, costurile zborurilor fiind acoperite integral de Uniunea Europeană prin mecanismul european de protecție civilă al UE.
Cele două zboruri au fost operate de compania aeriană poloneză LOT, desemnată să asigure capacitatea de zbor a programului RescEU, și au avut la bord 273 cetățeni români afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu. Este vorba despre cetățeni români aflați în atenția Consulatului General al României în Dubai și a Ambasadei României de la Abu Dhabi, aparținând categoriilor prioritare pentru evacuare (copii, cazuri medicale și femei gravide).
La bordul celor două zboruri s-au aflat și 83 cetățeni eligibili din statele membre UE și statele terțe participante la mecanismul RescEU.
Transportul pe cale rutieră până la Muscat a fost asigurat de MAE pentru persoanele evacuate, iar acestea au fost în grija Consulatului României la Dubai și a Ambasadei României la Abu Dhabi, autocarele fiind însoțite de o echipă consulară mobilă pe întregul traseu. 75% din costul transportului rutier va fi decontat de Comisia Europeană.
De asemenea, Ambasada României la Muscat a asigurat preluarea și coordonarea cetățenilor români până la îmbarcarea acestora în aeronave, împreună și cu echipa Consulară Mobilă a Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză a MAE.
Ambasada României la Abu Dhabi și Delegația UE la Riad (acreditată și pentru Oman) au întreprins toate demersurile necesare pe lângă autoritățile emiriene pentru trecerea la punctul de trecere a frontierei dinspre EAU către Oman.
RescEU este o rezervă strategică de capacități și stocuri europene de răspuns în caz de dezastre, finanțată integral de UE. Aceasta cuprinde o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, un avion medical de evacuare și rezerve de materiale esențiale (spitale de campanie, mijloace de transport, energie și articole de adăpostire, materiale medicale esențiale și echipamente necesare pentru a răspunde în caz de urgențe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN)).
După ce o țară afectată activează mecanismul european de protecție civilă european, UE analizează situația și coordonează resursele necesare.
Mecanismul de protecție civilă al UE poate fi activat de statele membre ale UE și de cele 10 state participante (Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Ucraina, Serbia și Turcia) la UCPM pentru a solicita asistență pentru sprijin consular pentru cetățenii lor, de exemplu, în contextul operațiunilor de repatriere și/sau evacuare. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) sprijină statele membre în organizarea zborurilor de repatriere.
Operațiunile anterioare includ repatrieri în timpul pandemiei de COVID-19 (2020 și 2021) și evacuări din Afganistan (2021) și din Niger, Sudan, Israel și Gaza (2023), plecări asistate din Orientul Mijlociu (2025) și repatrieri din Orientul Mijlociu (2026).
Cetățenii UE pot solicita ajutor din partea ambasadei oricărui alt stat membru al UE dacă au nevoie de asistență. Un cetățean al UE este „nereprezentat” dacă propriul stat membru nu are ambasadă sau consulat într-o țară terță sau nu poate oferi protecție consulară. Ajutorul de urgență și repatrierea pot fi asigurate în acest caz.
Atunci când este activat de un stat membru al UE sau de un stat participant, mecanismul de protecție civilă al UE depășește acest drept. Acesta oferă sprijin tuturor cetățenilor UE afectați care doresc să fie evacuați, indiferent de naționalitatea lor.
