Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziții domiciliare în două cauze vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participație.
Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Conform art. 11 din Legea 21/1991privind cetățenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).”. Cu alte cuvinte au vocaţie descendenții până la gradul al III-lea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componența statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuți, o parte din regiunea Odessa din Ucraina – Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (cu sediul în mun. București) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
Probele administrate în cauză relevă existența unui grup infracțional organizat constituit în anul 2022 de 7 cetăţeni ucraineni, majoritate rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul București, traducători şi/sau notari publici. Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti.
De remarcat faptul că, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat.
Ulterior obţinerii cetăţeniei române solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul ce atestă astfel fraudulos că sunt cetăţeni UE.
Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată – verificările durează de regulă mai mult de 2 ani – şi se termină în caz pozitiv cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie (care aşa cum am arătat mai sus pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul) care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti.
Acest aspect, combinat cu managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici, pe alocuri, dar și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a dus la acapararea și posibil considerat colaps al sistemului de primire și soluționare a cererilor. Acest colaps a permis identificarea și exploatarea unor vulnerabilități de ordin uman, legislativ și organizațional, de către persoanele interesate să obțină aceste acte de stare civilă. Premisa obținerii acestora constă în obținerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat (alocații și indemnizații), dar și juridice, obținând posibilitatea de liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, dar și în țări la care România a aderat privind tratate bilaterale de cooperare și liberă circulație.
Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetăţenie false care au fost depuse la Primăria Sector 6 – Serviciul Stare Civilă. Ulterior “transcrierii” actului de naştere beneficiarii au obţinut acte de identitate (în special paşaportul românesc) la structurile de evidenţa populaţiei competente de pe raza teritorială a mun. Bucureşti, judeţele Ilfov sau Suceava unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.
Analiza înscrisurilor depuse relevă că de cele mai multe ori solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul national. Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse. Totodată, prin comparațiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat faptul că o parte din cereri au fost completate de cetățeni români, așa-ziși mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent. Cu toate acestea, șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine.
Mai mult, în cazul a 3 funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6 au fost emise acte de naștere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetățenie. Un număr de 8 funcționari au atestat în mod fals în documentul oficial faptul că au primit cererea și documentele solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine, rezultând în mod nereal faptul că solicitantul ar fi fost prezent.
Supravegherea tehnică autorizată în cauză a permis și descoperirea unei surse de informații pentru persoanele cercetate în prezenta cauză, un funcționar public din cadrul SPCEP Buftea care, uzând de accesele informaționale de care beneficiază în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu, a furnizat date condiențiale la îndemnul ori rugămintea unui mandatar (persoană care figurează în 50 de dosare depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetățenie false, toate pe numele unor persoane originare din Federația Rusă).
Din cercetări rezultă de asemenea că diferite persoane au sprijinit străinii în vederea depunerii documentului falsificat la Serviciul Stării Civile Sector 6, prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.
În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, Poliția Sector 6, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, cu suportul tehnic al Direcției de Operațiuni Speciale și sprijin din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Serviciului pentru Acțiuni Speciale și Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
