80 de ani de la ”Katynul românesc”, masacrul de la Fântâna Albă,...

80 de ani de la ”Katynul românesc”, masacrul de la Fântâna Albă, o tragedie despre care se vorbește prea puțin

sursa foto: Timp Românesc
sursa foto: timpromânesc.ro (arhivă 2014)

Astăzi se împlinesc 80 de ani de la tragicul eveniment din 1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – când mii de români din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, dar au fost secerați de grănicerii sovietici în pădurea Varnița, zona cunoscută și cu denumirea de Poiana Camencei, situată lângă satul Fântâna Albă, care la acea dată era limita impusă de ocupanții sovietici dintre nordul și sudul Bucovinei și care a rămas graniță a României și cu statul succesor sovieticilor, Ucraina. Un episod negru din istoria noastră, numit și „Katyn-ul românesc”.

Soarta românilor s-a schimbat în contextul în care România a fost obligată să cedeze Uniunii Sovietice trei teritorii (Bucovina de Nord, Basabaria și Herța ) unde locuiau câteva milioane de locuitori, consecinţă a ultimatumului primit în iunie 1940 și ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, care a rezolvat problema delimitării sferelor de interese din Europa răsăriteană. La 10 luni de la instaurarea ocupației sovietice, mii de români din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mamă, nebănuind că vor fi exterminați cu sânge rece. Încă din ianuarie 1941, sovieticii  au lansat zvonul că, cei care vor, au posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.

Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3.000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.

Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici.

Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune săpate dinainte, iar unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă, au fost arestaţi şi torturați. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins.

Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil. Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.

Anterior masacrului de la Fântâna Albă, în zilele de 6-7 februarie 1941 a avut loc masacrul de la Lunca, un alt moment dramatic din istoria românilor bucovineni. În luna ianuarie 1941, aproximativ 100 de persoane din satul Mahala au trecut granița din nordul Bucovinei în România, fapt care a încurajat, o lună mai târziu, alte sute de români să ia aceeași cale.

Astfel că, pe 6-7 februarie 1941, în jur de 450 de români s-au îndreptat spre granițele patriei mamă. Doar că, probabil fiind avertizați de cineva chiar din rândul românilor, sovieticii îi așteptau la graniță, tactică folosită și două luni mai târziu la Fântâna Albă. Au fost secerați fără milă de mitralierele sovietice.

Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu fost recunoscut niciodată de regimul sovietic, iar autorităţile ucrainene au permis abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

În ultimii ani, la Fântâna Albă au loc slujbe de pomenire a victimelor masacrului de la Varnița.

Din cauza restricțiilor de circulație impuse pentru combaterea epidemiei provocată de noul coronavirus, și în acest an ceremoniile de comemorare a celor care au murit în 1941 la Fântâna Albă, vor fi restrânse.

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a anunțat că astăzi, la ora 18.00, la toate bisericile și mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților vor fi trase clopotele în memoria celor uciși la Fântâna Albă, dar și pentru pomenirea românilor morți „în alte zone în urma ocupației sovietice”. Parohiile din țară care doresc  se pot alătura acestei comemorări prin tragerea clopotelor, în ziua de 1 aprilie, la ora 18, spre pomenirea tragediei din 1941.

De asemenea, la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, după amiază, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, începând cu ora 16:00 va avea loc o manifestare comemorativă, odată cu săvârșirea slujbei Parastasului pentru românii căzuți la Fântâna Albă de către Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Damaschin Dorneanul și cuvânt al Preasfințitului Părinte Damaschin, urmată de alocuțiuni ale arhid. prof. univ. dr. Vasile Demciuc, acad. Alexandrina Cernov, Cernăuți (membru corespondent al Academiei Române), senatorului Viorel Badea (președintele Comisiei pentru Cultură și Mass-Media din Senatul României) și Dorin Popescu (fost vice-consul al României la Cernăuți), aceste alocuțiuni fiind intercalate de un recital comun al formației folclorice „Perla” a Şcolii Populare de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți și al grupului „Mlădițe bucovinene” al Şcolii gimnaziale nr. 8, Suceava, apoi de recitalurile corului Asociației Studenților Creștin Ortodocși Suceava și Grupului vocal instrumental „Ai lui Ştefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din orașul Vicovu de Sus. Cuvântul de încheiere va fi rostit de Arhim. Melchisedec Velnic, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și starețul Mănăstirii Putna, iar la ora 18:00 va avea loc „În sunetul clopotelor Bucovinei, cu o lumânare aprinsă în memoria victimelor de la Fântâna Albă”. Manifestarea comemorativă este organizată de  Arhiepiscopie alături de Mănăstirea Putna și Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ,,Arboroasa”.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși în masacrul din 1941 (Crăsnișoara Nouă, Crăsnișoara Veche, Budineț, Davideni, Igești, Cireșul, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Bănila pe Siret, Crasna, Ciudei, Suceveni, Corcești, Carapciu, Cupca, Dimca, Iordănești) şi o fântână. El a fost realizat de mănăstire și sfințit în 2 iulie 2018, la Mănăstirea Putna, pe locul unei troițe ridicată (la iniţiativa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României) la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă,

De asemenea, Grupul civic „Inițiative pentru Bilca” și Societatea pentru Cultură și Literatură în Bucovina – filiala Bilca alături de cele trei parohii din comuna Bilca, Primăria Comunei Bilca, Grupul “Arboroasa“, Şcoala Gimnazială „George Tofan” Bilca organizează, tot astăzi, o acțiune de comemorare.

Asociația Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Arboroasa“ din Vicovu de Jos va elibera în aer 16 lampioane albe, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat românii asasinați în pădurea Varnița: Bănila Moldovenească, Budineț, Carapciu, Cireșul, Ciudei, Crasna, Crăsnișoara Nouă, Crăsnișoara Veche, Cupca, Davideni, Igești, Iordănești, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Suceveni și Trestiana.

În 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

Conform articolului 2 din lege, cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie – se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite să cinstească memoria acestor români.