Acasă Cultura / Culte 85 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă

85 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă

Fantana Albă Golgota Neamului

Astăzi se împlinesc 85 de ani de la „Masacrul de la Fântâna Albă”, tragicul eveniment în care trei mii de români care doreau să treacă noua frontieră a României cu URSS, stabilită prin Pactul Molotov-Ribbentrop, au fost ucişi de gloanţele grănicerilor sovietici.

După ocuparea în 1940 de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța, numeroși români bucovineni au fost arestați, uciși sau deportați. Bisericile au fost închise, iar pământurile și averile confiscate. Unele familii au reușit să se refugieze în România, însă, la scurt timp, noua graniță a fost închisă.

După masacrul de la Fântâna Albă au urmat închisorile, deportările și condamnările la moarte ale celor care erau bănuiți că au participat la marșul către Fântâna Albă. Nimeni nu cunoaște numărul celor masacrați. Fiecare sursă indică altă cifră. Oficial, cifra este infimă.

Pentru a comemora victimele masacrului, la Varniţa, în regiunea ucraineană Cernăuţi, şi la Mănăstirea Putna, din judeţul Suceava, astăzi au fost organizate ceremonii religioase de pomenire a celor morţi pentru că şi-au dorit să trăiască în patria mamă.

La locul Memorialului, în satul Fântâna Albă, sute de oameni s-au adunat pentru a aduce un omagiu celor care și-au pierdut viața la 1 aprilie 1941. Atunci, grănicerii sovietici au deschis focul asupra unui grup de români neînarmați, care încercau să treacă granița în speranța unei vieți mai bune.

Potrivit BucPress, printre participanții la acțiunea de comemorare de astăzi , 1 aprilie 2926, s-au aflat reprezentanți ai comunității românești, oficiali din România și Ucraina, dar și urmași ai victimelor. La eveniment au fost prezenți și oficiali ai statului român, alături de autorități locale ucrainene, inclusiv guvernatorul regiunii Cernăuți, Ruslan Osipenco, precum și consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și parlamentari români.

Ceremonia a început cu o emoționantă slujbă religioasă, oficiată de un sobor de preoți români, în frunte cu protopopul de Hliboca, Ioan Gorda. Rugăciunile înălțate în memoria martirilor nord-bucovineni au creat o atmosferă profundă, încărcată de reculegere și respect.

Deși martorii direcți ai tragediei de La Fântâna Albă nu mai sunt printre noi, memoria acestora este dusă mai departe de copii, nepoți și strănepoți, care continuă să păstreze vie amintirea suferințelor îndurate de strămoșii lor.
„Adevărata istorie se învață aici, la Fântâna Albă”, a subliniat prof. Irina Șorodoc, evidențiind importanța transmiterii acestor lecții către generațiile tinere. Mesajul a fost susținut și de consulul general al României, care a transmis condoleanțe urmașilor celor uciși la Fântâna Albă și a reafirmat importanța păstrării vii a memoriei celor căzuți. Guvernatorul regiunii Cernăuți Ruslan Osipenco a menționat că din păcate istoria se repetă, iar poporul ucrainean este din nou supus unor grele încercări.
La 85 de ani de la acele evenimente tragice, Masacrul de la Fântâna Albă rămâne nu doar un simbol al suferinței, ci și un apel la memorie, adevăr și respect pentru cei care și-au pierdut viața.

Tot astăzi, la Mănăstirea Putna, la Portalul Memorial „Fântâna Albă – Golgota Neamului”, a fost ținută slujba Parastasului pentru românii uciși în 1941.

Elevii corului „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus au prezentat un moment de aducere aminte și cinstire prin versuri și cântec, manifestare dedicată Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântână Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune, organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întrega Basarabie.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Putna cuprinde o poartă monumentală, o troiţă de piatră, spaţii pentru depunere de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi în masacrul din 1941 şi a fost realizat de mănăstire pe locul unei troiţe ridicate la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor masacrului de la Fântână Albă, la iniţiativa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.