Comisia Europeană a prezentat a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european, după cea din 26 noiembrie, care a marcat prima lansare a ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică.
A doua parte include elemente referitoare la propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.
Propunerea de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025 invită statele membre să acționeze atât individual, inclusiv prin punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, cât și în mod colectiv în cadrul Eurogrupului, pentru a îmbunătăți competitivitatea, a stimula reziliența economică și a continua să asigure stabilitatea macroeconomică și financiară.
Se solicită consolidarea inovării, inclusiv în domeniul tehnologiilor critice, îmbunătățirea mediului de afaceri, consolidarea accesului la finanțare și reducerea sarcinii administrative și a complexității reglementărilor, sprijinirea investițiilor publice și private în domenii ce țin de priorități comune, cum ar fi tranziția verde și digitală și consolidarea capabilităților de apărare, promovarea perfecționării și recalificării forței de muncă, sporind totodată și mai mult participarea pe piața forței de muncă și asigurarea respectării noului cadru bugetar, îmbunătățirea sustenabilității datoriei și monitorizarea riscurilor la adresa stabilității macrofinanciare.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidențiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.
În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.
RMA din acest an concluzionează că se justifică realizarea unui bilanț aprofundat suplimentar pentru Estonia din cauza riscurilor specifice legate de apariția unor dezechilibre noi. Această țară continuă să se confrunte cu pierderi cumulate în materie de competitivitate a costurilor cauzate de presiunile puternice asupra costurilor, de deteriorarea balanței contului curent și de creșterea prețurilor locuințelor și a împrumuturilor gospodăriilor.
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă că piața forței de muncă din UE rămâne rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024. În același timp, rata șomajului a scăzut la 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.
Salariile reale au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă. Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună accent pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică. Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60% dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. De la introducerea sa în 2011, acesta a devenit un forum consacrat pentru discutarea provocărilor în materie de politici bugetare, economice și de ocupare a forței de muncă ale țărilor UE în cadrul unui calendar anual comun.
