Alcool, șmecherie și romi marginalizați

Alcool, șmecherie și romi marginalizați

Incidentele violente care au izbucnit în preajma Paștelui, în mai multe localități, par trase la indigo: conflicte în comunități sau cartiere sărace, locuite majoritar de romi, unde poliția a intervenit în forță, dar proporțional cu violențele.

Este aceasta o urmare a izolării impuse de autorități sau o ecuație explozivă formată din întoarcerea acasă a multor emigranți, conflicte mai vechi și mult alcool în comunități ținute mereu de autorități în subdezvoltare? Mai degrabă, o combinație între toți acești factori, iar ce e mai rău e posibil abia să urmeze, dacă izolarea se prelungește: oameni care trăiesc de pe o zi pe alta pot recurge la ilegalități și violențe, pentru a avea ce mânca, dacă autoritățile nu intervin să îi ajute.

Bătăile de stradă din diverse localități din România, unde poliția a fost nevoită să tragă focuri de avertisment pentru a-i potoli pe agresori, au șocat prin violența lor, în contextul sărbătorilor de Paște. De asemenea, au dat naștere la revigorarea discursurilor discriminatorii la adresa romilor, pentru că aceste incidente parcă au fost trase la indigo: ciocnirile au avut loc numai în cartiere sau comunități foarte sărace de la periferia orașelor, locuite majoritar de romi (Rahova în BucureștiGârcini din SăceleMicro 7 din Hunedoara, Mimiu din Ploiești).

Etnicizarea acestor conflicte a fost foarte la îndemână, explică pentru Europa Liberă Ciprian Necula, activist pentru drepturile romilor și coordonator al Platformei Aresel. ”Sigur că romii au fost implicați, dar motivația acestor scandaluri nu a fost una etnică, ci una socio-economică. Faptul că sunt săraci sau prost educați, șmecheri, unii dintre ei infractori, nu ține de etnia lor, ci de statutul social pe care au putut să îl aibă. Unde începe țigănia, începe și murdăria, pentru că da, se termină drumul, se termină apa, se termină actele pe case, accesul la școală, la serviciile medicale”, spune Necula.

Cum s-a ajuns totuși aici și de ce urmează aceste violențe același tipar? Nu izolarea impusă de autorități pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus i-a făcut pe acești oameni să devină violenți, deși restricțiile sociale au jucat rolul lor. Declanșatorii de la firul ierbii au fost factori mult mai mundani – alcoolul, teribilismul unor lideri locali (vezi cazul Rahova și al lui „Spartacus, Idolul fetelor”, care s-a lăudat pe Facebook că dărâmă mașinile poliției). Toate acestea s-au pliat însă pe o situație socială pe care autoritățile au ales mai degrabă să o ignore de-a lungul anilor: marginalizarea comunităților de romi.

Întoarcerea acasă, alcoolul și șmecheria

Foarte mulți romi care plecaseră în Vestul Europei să facă bani au fost nevoiți să revină acasă, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus. Aici, conflictele mai vechi s-au reactivat, iar cel mai vizibil caz a fost atacul brutal din Săcele, unde două familii de romi s-au atacat în stradă. ”Mulți au polițe de plătit și întorși după o vreme îndelungată din Spania, Italia sau din alte părți, și-au amintit de datorii mai vechi, pe care și le-au plătit în diverse feluri”, explică pentru Europa Liberă Ciprian Necula.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, arată pentru Europa Liberă că reîntoarecerea acasă a emigranților săraci a contribuit la situație: ”Să fim realiști, dintre cei care s-au întors, mulți erau și acolo într-o situație precară – nu aveau locuri de muncă stabile, poate că mulți se ocupau cu lucruri la limita legii, dacă nu în afara ei. Întorși aici, obiceiurile nu se schimbă peste noapte. Cei plecați în străinătate și care aveau o situație mai bună nu s-au întors în România, au ascultat indicațiile autorităților”.

Această situație tensionată, cu potențial de conflict, a fost alimentată, ca de fiecare dată de sărbători, de consumul mai ridicat de alcool. ”Este un factor constant, apare și cu alte ocazii de sărbători, când oamenii se îmbată. Acum, aceste violențe au ieșit în evidență pe fondul măsurilor de izolare, dar și în alți ani am avut un număr mare de știri cu câți s-au bătut, câți s-au îmbătat. Acum, au ieșit mai mult în evidență”, consideră sociologul Ovidiu Voicu.

”Principala cauză la majoritatea conflictelor este consumul de alcool”, confirmă și fostul polițist Cosmin Andreica, președintele Sindicatului polițiștilor Europol.

”Alcoolul și șmecheria”, spune Ciprian Necula, activistul pentru drepturile romilor, coordonator al Platformei Aresel. ”Șmecheria este un fenomen social studiat de sociologi și antropologi, care presupune o superioritate demonstrativă față de normele sociale, adică să arăți că ești deasupra tuturor, în speranța că vei domina membrii comunității”, spune el, referindu-se în principal la cazul Rahova – ”Spartacus”.

Intervenția justificată a Poliției a aprins și mai mult focul, iar polițiștii știu că acest lucru se întâmplă de obicei. ”Toate conflictele au urmat cam același tipar. Majoritatea au la bază conflicte între familii. Ei nu au treabă cu autoritățile. Problema este că atunci când autoritățile intervin, ei uită brusc de conflictul lor și ambele tabere își îndreaptă atenția asupra celor care vin la fața locului”, spune Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol.

”Inițial mi s-a părut că poliția a intervenit brutal, dar apoi am și înțeles de ce au făcut-o”, spune Ciprian Necula. ”Aruncau cu pietre în mașinile lor. În orice stat european, dacă ai aruncat cu piatra în polițist, nu prea ieși în regulă de acolo”.

Cosmin Andreica, sindicalistul polițiștilor de la Europol, vorbește despre o ”victimizare” pe care comunitățile de romi au uneori tendința să o facă: ”„Încearcă să arunce totul pe discriminare, pe rasism. Dacă ne raportăm la totalul situațiilor în care și colegii poate au exagerat, poate au făcut un abuz, acest lucru nu s-a întâmplat în raport de etnie. Adică, astfel de cazuri sunt în același procent și față de români, maghiari sau alte etnii. Nu au existat acțiuni vădit îndreptate împotriva romilor”, se apără reprezentantul polițiștilor.

De ce această înverșunare a romilor pe polițiști, atunci când izbucnește un conflict? ”Nu e vorba doar de polițiști, și primarul, și asistentul social, pentru că în general, experiența lor cu autoritatea este una negativă”, explică Ciprian Necula. Explicația este simplă, spune el: ”Niciodată nu au ieșit lucruri bune din interacțiunea lor cu autoritatea. Primarul a venit să le ia votul și în ultimul timp nici măcar nu mai trece prin comunitate, pentru că de acest lucru se ocupă vote-trader-ul, cel care vinde voturile comunității către diverși politicieni. Atunci, e un clivaj puternic între primar și comunitatea respectivă, pentru că primarul nici nu mai calcă pe acolo, nu-și murdărește pantofii în țigănie”.

Maginalizarea romilor și marele pericol al izolării: când ți-e foame, ce faci?

Ciprian Necula, activist pentru drepturile romilor, arată însă că o cauză care domnește peste toți acești factori conjuncturali, care au dus la izbucnirea acestor conflicte, este una externă, nu din comunitățile de romi sau din interiorul cartierelor sărace: ”Condițiile socio-economice ale acestor comunități, faptul că sunt marginalizate, lăsate în subdezvoltare de autorități. Pe termen lung, nu s-a investit mai nimic în aceste comunități și atunci sigur că și informațiile date de autorități, să nu iasă pe stradă, au fost bagatelizate, pentru că oamenii nu au încredere în autorități, pentru că ele sunt punitive în raport cu ei, sunt violente”.

La un moment dat nu mai ai ce să mănânci și dacă nu te ajută nimeni, ce faci?

Izolarea impusă de restricțiile anti-coronavirus are efecte imediate care sunt resimțite mult mai dur în comunitățile sărace, unde existența se duce de pe o zi pe alta, iar banii vin din activități mărunte sau uneori în afara legii. Acum, spun însă experții consultați de Europa Liberă, nu pare să fi fost cazul. ”Scandalurile nu au fost provocate de lipsa resurselor”, crede Ciprian Necula.

Sociologul Ovidiu Voicu arată și el că izolarea durează de prea puțin timp pentru cei întorși din Occident în comunitățile de romi: ”Suntem destul de aproape de momentul în care s-au întors, cu ceva resurse și încă nu le-au consumat pe toate. Dar izolarea va avea consecințe la nivel psihic, pentru noi toți e rău. E o apăsare, îți dorești să ieși. Mai ales cei care au un stil de viață mai liber, mai hoinar. Pentru că nu poți să descarci presiunea și frustrările în afară, e mai ușor la câteva pahare de alcool să apară refulări în comunități”.

Totuși, dacă izolarea va continua fără ca autoritățile să bage în seamă și să ajute aceste comunități marginalizate oricum dintotdeauna, lucrurile ar putea degenera, pentru că mulți oameni nu vor mai avea cu ce să trăiască de pe o zi pe alta.

”Mulți dintre acești oameni sunt fie zilieri, fie muncesc în taximetrie sau servicii care acum nu mai există. Situația este valabilă la foarte mulți oameni, nu doar la romi, e vorba de acei muncitori săraci. Mă aștept ca în anumite comunități, câte un individ să iasă să fure găina vecinului, să comită o infracțiune, iar asta să se răsfrângă asupra întregii comunități”, spune activistul pentru drepturile romilor, Ciprian Necula.

Sociologul Ovidiu Voicu spune că este de așteptat ca problemele din aceste comunități să se extindă, dacă autoritățile nu intervin să ajute.

”Aici e o problemă a autorităților, foarte multe primării ajută categoria vulnerabilă a celor bătrâni. În schimb, pentru comunitățile sărace, mai ales când sunt de romi, am văzut numeroase cazuri în care sunt direct discriminați, calificați direct drept infractori, deși ei erau doar săraci care nu au ce să mănânce. La un moment dat nu mai ai ce să mănânci și dacă nu te ajută nimeni, ce faci?”, se întreabă Ovidiu Voicu.

Răspunsul este lesne de intuit, arată Ciprian Necula: ”Guvernul a fost sesizat pe această temă de către societatea civilă. Trebuie să luați măsuri, pentru că se vor întâmpla conflicte interetnice. Izolare, izolare, dar dacă nu ai niște măsuri de protecție socială pentru cei care nu au ce să mănânce, acești oameni vor trebui iasă din case să își procure mâncare. Și mulți o vor face ilegal”.

Când nu crezi în autorități, nu crezi nici în pandemie

Un alt factor, mai marginal, dar care a contribuit la tensiunile din această perioadă, este unul valabil nu doar pentru comunitățile de romi sau cele sărace: refuzul de a accepta existența pandemiei de coronavirus.

”În comunitățile mai sărace, mai marginalizate, oamenii înțeleg mai greu raționamentul acestei izolări”, spune sociologul Ovidiu Voicu.

Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, vorbește chiar de o lipsă de implicare a liderilor informali ai acestor comunități, care nu i-au informat pe oameni: ”Mulți dintre romi nu cred în existența unei pandemii, spun că e doar o găselniță a guvernului ca să îi țină în case, că este o conspirație, că nu au cum să se îmbolnăvească ei. Dacă nu văd pe cineva din comunitate bolnav, pur și simplu nu cred. Exact ca la Țăndărei, nimeni nu credea, făceau grătare și petreceri. Până când exact unul dintre cei care făceau live-uri pe Facebook și spunea că ei petrec, la cinci zile se filma din spitalul Matei Balș și spunea că e greu și doare”.

Relaxarea restricțiilor impuse de starea de urgență, pentru a opri răspândirea pandemiei, este așteptată gradual și abia după jumătatea lunii mai, după cum a arătat președintele Klaus Iohannis, marți. Autoritățile nu au venit însă până acum cu planuri concrete de facilități sau ajutoare pentru categorii sociale vulnerabile. – Romania.europalibera.org