Alocația europeană pentru copii, o nouă temă pe agenda UE

Alocația europeană pentru copii, o nouă temă pe agenda UE

Începând cu 1 ianuarie 2019, Austria acordă pentru copiii nerezidenți ai imigranţilor alocații calculate în funcție de nivelul de trai din țara de origine. Măsura nu se aplică și copiilor care locuiesc împreună cu părinții, în Austria. Din acest motiv, alocația acordată copilului rămas în România al unui părinte care trăieşte în Austria, scade de la 158 de euro/lună la o sumă care variază între 56 şi 81 de euro/lună.

Instituțiile de la București au reacționat la unison în legătură cu această situație. Astfel Ministerul de Externe de la Bucureşti a precizat, într-un comunicat de presă, că ”o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european și legislației Uniunii, prin crearea unei situații de discriminare în ceea ce privește cetățenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuții în Austria”.

De asemenea, ministerul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a afirmat, la Digi 24, că ”România ia în calcul sesizarea Curţii Europene de Justiţie în cazul reducerii alocaţiilor pentru copiii cetăţenilor europeni care lucrează în Austria, la nivelul practicat în ţara de origine”.

Concomiten, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni  susține, în aceeași notă, că ”tratează cu prioritate situația cetățenilor români care sunt afectați de decizia prin care care autoritățile de la Viena reduc alocațiile copiilor cetățenilor europeni care lucrează în Austria, în funcție de statul de rezidență al copiilor ”.

Ministerul Muncii a emis, tot în 5 ianuarie 2019, un comunicat de presă în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu indexarea alocațiilor copiilor (nerezidenți – n.r.) ai muncitorilor români care lucrează în Austria.

Comunicatul precizează că ministrul Marius Budăi a exprimat aceste îngrjorări și în contextul întrevederii pe care a avut-o la începutul lunii decembrie cu comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Incluziune și Mobilitate, Marianne Thyssen.

De asemenea, Ministerul Muncii din România a transmis o luare de poziție comisarului european Marianne Thyssen a doua zi după ce Parlamentul austriac a adoptat noile reglementări privind indexarea alocaţiilor pentru copiii din străinătate ai cetăţenilor UE care lucrează în Austria.

În februarie 2017, comisarul Thyssen a atacat propunerea ministrului de Finanțe german, Wolfgang Schäuble, care lansase un proiect similar celui dea adoptat de Austria, prin care alocațiile copiilor nerzidenți ai muncitorilor europeni să fie reduse.

De asemenea, și în decembrie 2016, Comisarul UE pentru Afaceri Sociale a respins apelurile din partea unor țări pentru elaborarea unei legi europene care să permită guvernelor bogate să reducă beneficiile pentru îngrijirea copiilor oricărei persoane ai cărei copii trăiesc în țări mai sărace unde aceste rate sunt mai scăzute.

Să nu uităm că acest lucru se va aplica și cetățenilor germani ai căror copii trăiesc în străinătate. În același mod în care nu cred că există lucrători de clasa a doua, nu cred în copii de clasa a doua „, declara, la vremea respectivă, Thyssen.

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul de la Viena a adoptat un act normativ pentru a stopa cheltuielile cu beneficii sociale pentru copiii nerezidenți ai imigranţilor.

În Austria trăiesc, potrivit celor mai recente date, peste 80.000 de români.

Conform datelor prezentate de autorităţile austriece, România se află pe locul 4 în clasamentul transferurilor şi al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia şi Polonia. În anul 2016, de exemplu, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (alocaţie sau deducere fiscală) şi trăiesc în România.

După decizia prin indexarea cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii vor fi practic înjumătăţite în cazul României. Coeficientul reprezintă diferenţa dintre nivelul preţurilor dintre cele două ţări (calculată conform unui indicator la nivel european).

O minoritate vocală din patru țări – miniștrii irlandezi, germani, austrieci și danezi  – încearcă din 2017 impuneea unei norme UE care să permită reducerea alocațiilor pentru îngrijirea copiilor oricărei persoane care are copii într-un alt stat membru.

Problema a fost lansată inițial, în 2015, de fostul ministru austriac al integrarării – Sebastian Kutz, actualmente premier, în perioada electorală, pe fondul ascensiunii partidelor populiste din Europa. Situația a fost invocată și de fostul premier britanic David Cameron, în 2016, în contextul competiției electorale în care se afla și a  lansării ideii Brexitului, pentru a argumenta ideea rămânerii Marii Britanii în UE.

De menționat că în iunie 2016 Curtea Europeană de Justiție a respins acțiunea Comisiei Europene împotriva Marii Britanii în cauza C‑308/14.

Ce spun regulile europene în materie de acordare a prestațiilor sociale

În UE, țara care răspunde de drepturile de securitate socială, inclusiv de prestațiile familiale (alocații pentru copii, alocații de creștere a copilului etc.), se stabilește în funcție de statutul profesional și de locul de reședință – nu de cetățenia pe care o aveți.

Legislația națională stabilește condițiile în care părinții primesc prestații familiale. De obicei, părinții au dreptul la prestații dintr-o anumită țară din UE:

  • dacă lucrează acolo
  • dacă primesc o pensie de stat de la sistemul de securitate socială din țara respectivă (de exemplu, pensie pentru limită de vârstă, pensie de invaliditate sau pensie de urmaș)
  • dacă pur și simplu locuiesc în țara respectivă.

Prestațiile familiale variază mult de la o țară la alta.

Dacă toată familia locuiește în altă țară din UE și sunteți afiliat doar la sistemul său de securitate socială, veți fi supus regimului de prestații familiale din țara gazdă.

Însă, dacă sunteți detașat în străinătate pe termen scurt (mai puțin de 2 ani) și rămâneți asigurat în sistemul de securitate socială din țara de origine, prestațiile familiale vă vor fi plătite în continuare de țara de origine.

Dacă membrii familiei nu locuiesc în țara în care sunteți asigurat, puteți avea dreptul la prestații familiale din mai multe țări.

În astfel de cazuri, autoritățile naționale din țările implicate vor analiza situația ambilor părinți și vor decide ce țară poartă responsabilitatea principală pentru plata prestațiilor. Decizia se ia în conformitate cu „regulile de prioritate”.

Regulile de prioritate

  • În general, țara care poartă responsabilitatea principală pentru plata prestațiilor este țara în care aveți drepturi la prestații sociale în baza faptului că lucrați sau desfășurați activități independente pe teritoriul său (dumneavoastră sau soțul/soția).
  • Dacă beneficiați de astfel de drepturi în două țări, responsabilitatea de a plăti îi revine țării în care locuiesc copiii și în care lucrează unul dintre părinți. Dacă niciunul dintre dvs. nu lucrează în țara în care locuiesc copiii, veți primi prestații din țara în care nivelul acestora este cel mai ridicat.
  • Dacă aveți dreptul la pensie în două țări, responsabilitatea de a plăti îi revine țării în care locuiesc copiii și care plătește una dintre pensiile respective. Dacă niciunul dintre dvs. nu primește pensie în țara în care locuiesc copiii, veți primi prestații din țara în care ați fost asigurat sau în care ați locuit mai mult.
  • Dacă dreptul dumneavoastră la prestații familiale se bazează pe rezidența în două țări, responsabilitatea de a plăti îi revine țării în care locuiesc copiii.
  • Dacă prestațiile primite de la țara care deține responsabilitatea principală au o valoare mai mică decât cele pe care le-ar fi acordat țara cu responsabilitate secundară, țara cu responsabilitate secundară va plăti un supliment egal cu diferența dintre valorile celor două prestații. Astfel, vi se va plăti maximul de prestații cuvenite.

Părinți divorțați

Dacă ați divorțat și fostul partener primește prestații familiale dar nu le utilizează pentru întreținerea copilului, contactați autoritățile competente în domeniul prestațiilor familiale din țara în care locuiește copilul și solicitați ca plata beneficiilor să fie redirecționată către dumneavoastră, în calitate de părinte care se ocupă de fapt de întreținerea familiei.

Cererea pentru acordarea prestațiilor sociale poate fi depusă în orice țară din UE în care dumneavoastră sau celălalt părinte aveți dreptul la prestații. Autoritățile din țara în care depuneți cererea o vor transmite și celorlalte țări responsabile de cazul dumneavoastră.

Dacă depuneți cererea la timp într-una dintre țări, se va considera că aceasta a fost depusă la timp în toate celelalte țări din UE în care aveți dreptul la prestații familiale. Dacă autoritățile din țara în care ați depus inițial cererea nu au trimis la timp dosarele către omologii lor, țările respective nu pot invoca acest motiv pentru a vă respinge cererea.

Contactați autoritățile naționale pentru a afla care este termenul limită până la care puteți solicita prestații familiale. Nerespectarea acestuia poate duce la pierderea dreptului la prestații.

Autoritățile naționale au obligația de a coopera și de a-și comunica toate informațiile necesare pentru tratarea cererii. Pentru a evita dificultățile legate de limbă, administrațiile naționale utilizează formulare standard pentru a face schimb de informații.

Prestațiile familiale diferă foarte mult de la o țară la alta

Statele membre își stabilesc propriile norme cu privire la drepturile la prestații și servicii. Toate statele membre oferă o formă sau alta de prestații familiale, dar valoarea acestora și condițiile de acordare variază mult. Dacă unele țări furnizează plăți periodice, altele acordă mai degrabă scutiri de la plata impozitelor.

Pentru a evita eventualele neînțelegeri care ar putea avea un impact semnificativ asupra veniturilor dumneavoastră, informați-vă cu privire la sistemul de securitate socială din țara gazdă.

În general, consilierii europeni în materie de ocupare a forței de muncă pot oferi informații de bază privind prestațiile familiale la care veți avea dreptul în noua țară.

Care este nivelul alocațiilor pentru copii în statele membre UE

În majoritatea ţărilor europene, alocaţia este de cel puţin 100 de euro, în vreme ce la noi, e de cinci ori mai mică.

În prezent, alocaţia este de 84 de lei, echivalentul a 18 euro. Cele mai mari alocaţii sunt în Olanda, unde elevii încasează lunar 273 de euro.

Pe locul al doilea, se află Italia, cu 258 de euro. În Suedia alocaţiile variază între 120 euro şi 218 euro pentru un copil, în funcţie de numărul de minori din familie.

Germania plăteşte câte 164 euro, iar în Finlanda pornesc de la 104 euro pe lună pentru primul copil şi ajung până la 189 de euro pentru al cincilea.

În septembrie 2018, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege privind majorarea alocațiilor pentru copii. Copiii cu vârsta de până la doi ani ar urmsa să primească o alocaţie lunară de 300 de lei, în timp ce alocaţia copiilor cu vârsta între 2 şi 18 ani va fi de 150 lei pe lună.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, considerând că afectează bugetul consolidat.