România a găzduit Conferința la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, un eveniment important pentru definirea direcțiilor strategice privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Organizat de MIPE, în colaborare cu MAE și Ministerul Finanțelor, evenimentul a reunit înalți reprezentanți ai instituțiilor europene, statelor membre, partenerilor internaționali și autorităților publice centrale și locale din România.
Discuțiile au vizat modul în care viitorul „Fond Unic” și Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale pot consolida integrarea strategică a investițiilor europene, menținând în același timp principiile de bază ale coeziunii: solidaritate, echitate teritorială și sprijin pentru dezvoltarea tuturor regiunilor.
Lucrările au continuat cu sesiunea plenară dedicată poziționării Politicii de Coeziune într-un nou peisaj bugetar, urmată de trei sesiuni paralele axate pe pilonii Economic, Social și Teritorial ai coeziunii.
Concluziile conferinței au evidențiat consensul larg asupra necesității unei Politici de Coeziune puternice, orientată spre rezultate și adaptată noilor realități economice, sociale și geopolitice ale Uniunii. Participanții au subliniat că, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, coeziunea trebuie să rămână fundamentul solidarității europene, dar și un instrument capabil să stimuleze competitivitatea, capacitatea de inovare și tranziția către o economie verde și digitală. S-a desprins clar ideea că viitorul „Fond Unic” și noile Planuri de Parteneriat trebuie construite astfel încât să integreze, fără a dilua, dimensiunea teritorială a politicii, să respecte principiul subsidiarității și să ofere statelor membre stabilitatea necesară implementării investițiilor pe termen lung. De asemenea, oficialii europeni și naționali au convenit că simplificarea procedurilor și creșterea proporționalității sunt condiții esențiale pentru creșterea eficienței, în timp ce rezultatele vizibile și măsurabile la nivel local reprezintă cheia recâștigării încrederii cetățenilor în valoarea adăugată a investițiilor europene.
Conferința a confirmat că politica de coeziune trebuie să își păstreze capacitatea de a conecta obiectivele de competitivitate cu cele de convergență, într-un context marcat de necesitatea consolidării rezilienței, a securității și a pregătirii pentru o Uniune extinsă. Totodată, politica de coeziune trebuie să rămână deschisă pentru regiuni și către regiuni. Principiul parteneriatului și guvernanța pe mai multe niveluri trebuie întărite în următoarea perioadă pentru a răspunde adecvat nevoilor fiecărui nivel de intervenție.
Conferința „Cohesion 2027+” se înscrie în linia demersurilor inițiate de România încă din 2024 în cadrul Grupului „Prietenii Coeziunii”, prin care statele membre au promovat poziții comune pentru consolidarea unei Politici de Coeziune moderne, eficiente și capabile să reducă decalajele regionale, sprijinind totodată competitivitatea și reziliența Uniunii.
Comisia Europeană a prezentat, în 16 iulie și 3 septembrie 2025, pachetele de propuneri legislative și non-legislative privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, propunând un buget total de 1.984,894 miliarde euro (prețuri curente). La acestea se adaugă propunerea privind noile resurse proprii, menită să asigure finanțarea adecvată a priorităților din următorul buget european. CFM 2028-2034 este structurat în 4 piloni principali:
- Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și securitate rurală și maritimă;
- Competitivitate, prosperitate și securitate;
- Europa Globală;
- Administrație.
Primul pilon centralizează toate fondurile și instrumentele cu management partajat, respectiv fondurile și instrumentele aferente Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune, securității interne (migrație și gestionarea frontierelor), respectiv componenta pentru rambursarea împrumuturilor din cadrul NextGenerationEU.
Alocarea totală propusă: 1.062,220 mld. euro, din care 865,076 mld. euro pentru Fondul European de Coeziune, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și securitate maritimă (”Fondul”).
Obiectivele Fondului sunt structurate în jurul a cinci piloni: prosperitate durabilă în toate regiunile UE; dezvoltarea capacităților de apărare și securitate; sprijinirea oamenilor, consolidarea societății și modelului social al UE; îmbunătățirea calității vieții în Uniune; protejarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept.
Planurile de parteneriat național și regional (PPNR) reprezintă principala componentă care va fi finanțată din Fond și care include: politica de coeziune; Politica Agricolă Comună; politica comună în domeniul pescuitului; migrație, securitate și afaceri interne; și Fondul Social pentru Climă. PPNR vor stabili agenda de reforme și investiții pe care statele membre și le propun pe durata CFM 2028-2034 și vor conține: lista și descrierea măsurilor grupate în capitole și lista jaloanelor și țintelor cu data indicativă de realizare, precum și costurile estimate ale măsurilor.
Suma alocată României se ridică la aprox. 60,2 mld. euro, valoare care include alocarea Fondului Social pentru Climă (FSC) de 4,6 mld. euro aferentă anilor 2028-2032, respectiv alocarea pentru fondurile de migrație, gestiunea frontierelor și securitate internă – aprox. 1 mld. euro.
În prezent, propunerile Comisiei sunt în curs de negociere la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European, cu Politica de Coeziune aflată în centrul discuțiilor strategice privind modul în care Europa își va orienta investițiile pentru a sprijini creșterea economică, reziliența și echitatea în următorii ani.
Propunerile privind Politica de Coeziune 2027+ în cifre:*
- Aproximativ 450 mld. europentru coeziunea economică, socială și teritorială (inclusiv pentru pescuit și comunități rurale)
- Peste 218 mld. eurodedicate regiunilor mai puțin dezvoltate, cu obligația de alocare teritorială la nivel de regiuni
- Fondul European de Solidaritate, integrat în Facilitatea pentru Acțiuni ale Uniunii, ajunge la 20 mld. euro (buget triplat) pentru răspuns la crize și situații de urgență
- Interreg (cooperare teritorială europeană): aproximativ 10 mld. euro
- 11,5 mld. euroîn plus prin „Acțiunile Uniunii” pentru orașe, inovare interregională și proiecte transfrontaliere
- Rate de cofinanțare diferențiate, calibrate pe nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni, pentru a susține convergența și capacitatea de implementare.
