Serviciile secrete militare ruse sunt considerate responsabile pentru încercarea de destabilizare a situației din România prin orchestrarea unor proteste în masă în sprijinul candidatului pro-rus la președinție Călin Georgescu. Revolte în București după ce Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu la președinție, scrie Robert Lansing Institute (IRL) în materialul intitulat „Serviciile secrete militare ruse, în spatele tentativei de lovitură de stat din România. Rețeaua obscură care îl susține pe candidatul pro-rus Călin Georgescu”.
Printre dovezile care implică serviciile secrete militare ruse – arată pagina Institutului Rober Lansing într-una dintre analizele sale – se numără legătura lui Georgescu cu mercenarul Horatiu Potra, care are legături cu personaje asociate cu influența rusă. În septembrie 2024, Potra a zburat de la Moscova la Dubai, a vizitat ambasada Rusiei și a fost conectat cu „PMC Wagner”. Pe lângă Potra, în cercul lui Georgescu se afla Marin Burcă, un fost luptător al Legiunii Străine care a colaborat cu mișcări neo-naționaliste și a lansat o afacere comună cu Dorina Mihai. Aceasta a menținut contacte cu personal militar cecen, inclusiv cu generalul Zamid Aliievici Chalaev, comandantul forțelor speciale ale Ministerului de Interne cecen – o legătură indirectă cu Ramzan Kadîrov. Ea a postat fotografii cu soldați ruși, inclusiv cu cei care au luptat în luptele pentru Mariupol în 2022.
Dorina Mihai a vizitat în mod repetat Cecenia și a fost văzută recent în Dubai alături de forțele speciale cecene. De asemenea, ea l-a lăudat public pe Vladimir Putin pe social media.
Parchetul General a desfășurat o operațiune de amploare vizând anturajul lui Georgescu. Organele de aplicare a legii au efectuat 47 de percheziții în cinci județe, investigând 27 de persoane.
Gruparea lui Potra este suspectată de înființarea unei organizații cu caracteristici fasciste, rasiste și xenofobe, precum și de diseminarea ideilor și doctrinelor care promovează astfel de opinii în sfera publică. Aceștia au utilizat în mod activ rețelele de socializare pentru a recruta persoane care împărtășesc aceleași idei – o practică care se aliniază metodelor serviciilor de informații militare ruse pentru identificarea și recrutarea agenților după februarie 2022.
La 6 martie, șase persoane din România au fost arestate sub suspiciunea de pregătire a unei lovituri de stat și trădare. Acestea au menținut contacte cu agenți dintr-un stat străin, inclusiv în Rusia, unde au călătorit de mai multe ori pentru a discuta despre planurile lor de preluare a puterii. Ministerul român al Afacerilor Externe a decis expulzarea din țară a doi diplomați ruși – atașatul militar, aerian și naval al Federației Ruse la București, precum și adjunctul acestuia, ca spioni Mil intel.
Grupul intenționa să retragă România din NATO, să adopte o nouă constituție, să schimbe simbolurile statului, să dizolve partidele politice existente și să creeze un nou guvern format din susținătorii lor. Obiectivul strategic al rușilor este de a slăbi NATO și de a îndepărta Alianța din regiunea Mării Negre.
Influența rusă în România
Mai mulți indicatori sugerează o posibilă influență rusă în protestele în masă din România, scrie Institutul Robert Lansing:
- Campanii coordonate de dezinformare:
Cercetătorii au identificat operațiuni în social media care desfășoară narațiuni care fac ecou tacticilor cunoscute de propagandă rusească. Aceste campanii promovează adesea mesaje anti-UE, anti-NATO și anti-occidentale, care pot contribui la mobilizarea mișcărilor de protest.
- Analiza amprentei digitale:
Studiile privind activitatea online în timpul evenimentelor de protest au evidențiat rețele de roboți și conturi coordonate. Comportamentul acestora și modelele de mesaje seamănă cu cele observate în alte operațiuni de influență rusești în Europa de Est.
- Evaluări ale serviciilor de informații:
Agențiile de informații occidentale au avertizat că Rusia utilizează războiul hibrid – inclusiv dezinformarea secretă – pentru a destabiliza națiunile europene. Deși detaliile sunt de obicei clasificate, aceste evaluări indică faptul că astfel de tactici au fost desfășurate în România.
- Tactici comparative:
Analiștii observă că metodele observate în România prezintă similitudini cu operațiunile din alte țări învecinate în care implicarea Rusiei este mai clar documentată, sugerând o strategie regională mai largă.
- Preocupări interne:
Oficialii și experții români și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea propagandei online finanțate din fonduri străine, observând că astfel de eforturi par să vizeze influențarea opiniei publice și incitarea la tulburări.
Împreună, acești indicatori indică un model în concordanță cu tacticile hibride rusești menite să semene discordie și să submineze coeziunea occidentală. Cu toate acestea, amploarea exactă a implicării directe a Rusiei rămâne dificil de verificat doar prin intermediul dovezilor din surse deschise.
Destabilizarea României
Interesul Rusiei în destabilizarea României poate fi înțeles prin mai multe perspective strategice și geopolitice:
- Subminarea unității NATO și UE:
România este un membru-cheie al NATO și al Uniunii Europene. Destabilizarea României poate slăbi coeziunea și eficacitatea acestor alianțe, pe care Rusia le consideră contragreutăți majore ale influenței sale în Europa de Est.
- Războiul hibrid și operațiunile de influență:
Rusia folosește de mult timp tactici de război hibrid – combinând dezinformarea, operațiunile cibernetice și interferența politică secretă – pentru a semăna discordie în țările vecine. Destabilizarea contribuie la crearea unor diviziuni interne care pot fi exploatate pentru a eroda încrederea publică în instituțiile democratice.
- Influența geopolitică:
Prin încurajarea instabilității în România, Rusia urmărește să creeze un mediu de securitate mai favorabil în vecinătatea sa. Acest lucru ar putea limita capacitatea puterilor occidentale de a-și proiecta influența în regiune și ar putea deschide calea pentru o prezență sau o influență sporită a Rusiei.
- Exploatarea sentimentelor naționaliste și populiste:
Campaniile de dezinformare susținute de Rusia amplifică adesea diviziunile sociale existente, inclusiv sentimentele naționaliste și populiste. Acest lucru poate duce la polarizare politică, făcând mai dificilă pentru guvern menținerea unui front unit împotriva presiunilor externe.
- Destabilizarea flancului estic:
O Românie destabilizată ar putea acționa ca o „supapă de presiune” pentru eforturile Rusiei de a destabiliza regiunea extinsă a Europei de Est. Acest lucru ar complica și mai mult peisajul de securitate pentru NATO, reducând efectul de descurajare de-a lungul frontierei de vest a Rusiei.
În general, interesul Rusiei pentru destabilizarea României se aliniază strategiei sale mai ample de a slăbi alianțele occidentale, de a perturba stabilitatea politică a statelor vecine și de a-și spori propria manevrabilitate strategică în regiune. Slăbirea României ar priva Moldova de sprijinul UE și NATO, permițând Kremlinului să desfășoare operațiuni mai radicale împotriva Chișinăului, concluzionează analiza IRL.
Frustrarea Rusiei: alegerile fără Georgescu sunt nedemocratice
Potrivit Agerpres, care citează EFE, Kremlinul a apreciat marți că alegerile prezidențiale din România fără candidatura lui Călin Georgescu, ultranaționalist și prorus, ”nu vor avea legitimitate”.
”Desigur, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, orice scrutin organizat fără el (Georgescu) nu va avea legitimitate”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.
El a subliniat că respingerea înregistrării candidaturii lui Georgescu la alegerile prezidențiale este o ”încălcare a tuturor normelor democrației în centrul Europei”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a calificat drept ”prostii” acuzațiile că Rusia ar avea legături cu Georgescu: ”Sunt acuzații absolut nefondate”, a insistat Peskov.
MAE român: un stat agresor nu poate da lecții de democrație
”Afirmația lui Dmitri Peskov este inacceptabilă, dar în linie cu efortul sistematic al Federației Ruse de a manipula și interfera cu procesele democratice din România. Kremlinul constată că eșuează, și de aici frustrarea”, a precizat MAE român.
”Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 ani. Un stat agresor nu poate să dea lecții de democrație.
Pentru contrast, în Rusia opoziția nu are parte de acces la instituții și procese legale. Opozanții sunt executați la câțiva metri de Kremlin.
România a răspuns deja direct ingerinței străine trimițând acasă pe cei care au ținut legătura cu o grupare paramilitară (de sorginte nazistă) asociată unui candidat, care încerca să răstoarne ordinea democratică constituțională în România”, a explicat MAE.
Parlamentul European a aprobat cel mai mare pachet de sprijin din istoria Republicii Moldova
Parlamentul European a dat undă verde Planului de creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro, cel mai mare instrument de sprijin din istoria acestei țări.
Legislativul comunitar a aprobat Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova cu o largă majoritate – 499 de voturi pentru, 117 împotrivă și 44 abțineri.
Eurodeputații au aprobat practic un acord provizoriu la care au ajuns negociatorii PE și ai Consiliului pe 19 februarie cu privire la Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova. Prin granturi și împrumuturi cu dobândă scăzută, mecanismul urmărește să ajute Republica Moldova să facă față provocărilor majore cu care se confruntă, în special impactului profund al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității, economiei și populației țării.
Instrumentul ar trebui, de asemenea, să consolideze rezistența Republicii Moldova împotriva atacurilor hibride și a ingerințelor Rusiei care vizează procesele și instituțiile sale democratice, menționează un comunicat al PE.
Mecanismul prevede creșterea sprijinului bazat pe granturi: negociatorii au convenit să aloce 520 de milioane de euro sub formă de granturi – o creștere de 100 de milioane de euro față de propunerea inițială – alături de 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută. Această ajustare va permite Moldovei să se reformeze fără a acumula datorii nesustenabile.
Mecanismul prevede, de asemenea, o prefinanțare de 18% din sprijinul total, în creștere față de procentul de 7% propus inițial, permițând mobilizarea rapidă a resurselor pentru a stimula securitatea energetică, infrastructura de combatere a corupției și modernizarea serviciilor publice.
20% din fondurile nerambursabile vor fi alocate pentru consolidarea instituțiilor Republicii Moldova prin intermediul sistemelor de guvernanță digitală, al formării funcționarilor publici și al reformelor judiciare – condiții prealabile pentru o gestionare eficace a fondurilor UE.
Pentru a asigura un control parlamentar deplin, acordul instituie un dialog între Parlament și Comisie pentru a evalua periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare.
Acordul permite, de asemenea, contribuții voluntare din partea altor donatori, cum ar fi organizațiile financiare internaționale, pentru a oferi Republicii Moldova sprijin financiar suplimentar.
Mecanismul nu poate sprijini activități sau măsuri care ar submina suveranitatea sau integritatea teritorială a țării.
După acest vot, acordul provizoriu trebuie aprobat de Consiliu. Instrumentul va intra în vigoare după aprobarea de către Parlament și Consiliu și după publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
