ArcelorMittal a anunțat că nu mai poate relua în condiții de siguranță și într-un mod sustenabil operațiunile la combinatul ArcelorMittal Krivoi Rog (AMKR) din Ucraina, după patru atacuri cu rachete în ultimele cinci săptămâni.
Compania a informat Guvernul Ucrainei că, în condițiile actuale, repornirea activității nu este posibilă în siguranță. Cel mai recent atac a avut loc la 21 septembrie. În urma celor patru atacuri, cinci persoane au murit, iar 17 angajați au fost răniți, unul aflându-se în stare critică. Atacurile au provocat, de asemenea, pagube importante infrastructurii de producție.
Compania nu anunță închiderea definitivă
ArcelorMittal precizează că discută viitorul combinatului cu autoritățile ucrainene și că se va concentra, în această etapă, pe conservarea infrastructurii. Obiectivul este păstrarea unor opțiuni pentru reluarea producției atunci când condițiile de securitate vor permite.
Impact financiar de aproximativ un miliard de dolari
ArcelorMittal estimează că va înregistra o depreciere contabilă fără efect imediat asupra numerarului de aproximativ 1 miliard de dolari, în principal ca urmare a diminuării valorii imobilizărilor corporale și echipamentelor combinatului din Krivoi Rog.
De la începutul războiului, în februarie 2022, grupul ArcelorMittal afirmă că a acordat peste 700 de milioane de dolari pentru susținerea activității combinatului ucrainean și continuitatea operațiunilor.
Aproximativ 17.000 de angajați
ArcelorMittal Krivoi Rog are aproximativ 17.000 de angajați și este unul dintre principalele centre siderurgice ale Ucrainei. Compania este cel mai mare producător ucrainean de produse laminate din oțel, cu specializare în produse lungi, inclusiv bare de armătură și sârmă laminată.
Datele pentru primul semestru din 2026 arată presiunea financiară exercitată deja asupra companiei. AMKR a raportat o pierdere netă de 6,64 miliarde de grivne, în creștere cu 57,4% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce veniturile din activitățile ordinare au scăzut cu 2,9%, la 32,84 miliarde de grivne.
În primele șase luni ale anului, producția a fost de 311.230 de tone de fontă, 381.190 de tone de produse laminate și 633.050 de tone de concentrat de minereu de fier. Exporturile au reprezentat 66% din vânzări.
România, între principalii cumpărători de produse siderurgice din Ucraina
Oprirea activității combinatului poate avea efecte și asupra României, prin reducerea ofertei regionale de produse siderurgice, modificarea fluxurilor comerciale și posibile presiuni asupra prețurilor la anumite produse din oțel.
Datele comerciale pentru 2025 indică o legătură semnificativă între cele două piețe. România a importat din Ucraina produse încadrate la categoria „fier și oțel” în valoare de aproximativ 226 milioane de dolari. La nivelul importurilor totale de fier și oțel ale României, în valoare de aproximativ 4,95 miliarde de dolari, Ucraina a reprezentat unul dintre furnizorii importanți, după Turcia, Italia, Germania și Bulgaria.
În același timp, România a fost în 2025 al șaselea mare importator mondial de produse din fier și oțel provenite din Ucraina, după UE ca ansamblu, Polonia, SUA, Bulgaria și Italia.
Posibile presiuni asupra prețurilor
Principalul risc pentru piața românească este unul regional. Reducerea producției ucrainene poate diminua cantitățile disponibile pentru export și poate obliga cumpărătorii europeni să apeleze la alți furnizori.
Reuters a relatat, citând analiști ai JPMorgan, că întreruperile producției siderurgice din Ucraina ar putea restrânge oferta europeană de oțel laminat la cald și ar putea susține prețurile.
Pentru România, efectul ar putea fi resimțit în special de sectoarele care utilizează produse siderurgice – construcții, infrastructură, producție de componente metalice și industria prelucrătoare – însă amploarea efectului va depinde de durata opririi și de capacitatea altor producători de a acoperi deficitul.
Efectul nu este, deocamdată, o criză a aprovizionării în România
Oprirea ArcelorMittal Kryvyi Rih nu înseamnă automat că România va avea un deficit de oțel. Piața românească are mai mulți furnizori externi, iar în 2025 importurile de fier și oțel din Turcia și Italia au fost de peste patru ori, respectiv aproape de patru ori mai mari decât cele provenite din Ucraina.
Pe termen mai lung, dacă oprirea combinatului din Krivoi Rog se prelungește, efectul asupra României poate deveni mai vizibil, în special în condițiile în care industria siderurgică ucraineană continuă să piardă capacități de producție și export. În același timp, România poate deveni mai importantă ca rută de tranzit și piață pentru comerțul cu produse metalurgice provenite din Ucraina.
