Asociațiile românilor din Serbia cer ministrului Învățământului să rezolve problema predării limbii...

Asociațiile românilor din Serbia cer ministrului Învățământului să rezolve problema predării limbii române în școli

11 organizații ale românilor din Serbia au trimis ministrului Învățământului din Serbia, Mladen Šarčević, un memoriu cu privire la introducerea orelor de Limba Română în Serbia de Răsărit. Printre semnatarii acestui memoriu se află Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Asociația ”Renașterea Românilor din Serbia”, Asociația ”Inițiativa Românilor din Serbia” Bor, Asociația ”Românii Independenți din Serbia”, ori Societatea de Limbă Română din Voivodina-Republica Serbia.

Reprezentanții organizațiilor românești din Serbia își exprimă speranța că ministrul va găsi soluții pentru predarea limbii române în școlile din Serbia de Răsărit și va asigura punerea efectivă în practică a drepturilor constituționale firești ale fiecărui copil din Serbia de a învăța și limba maternă, într-un context legislativ și de infrastructură în care elevul minoritar și familia lui să simtă că în Serbia dreptul lui de a opta pentru învățarea limbii materne române în școală este unul firesc și că nu are a se simți ”vinovat” pentru această alegere.

Până în prezent ministerul, administrațiile școlare și conducerile școlilor nu au publicat niciodată vreun anunț în presă sau pe site-urile lor prin care să informeze că există acest drept de studiu al limbii materne române în Serbia. Totul se petrece parcă în conspirativitate. Documentele privind modalitatea de a se opta pentru limba română trimise de administrația școlară în școli în 22 iunie 2016 nu încurajeaza la transparență“, se arată în scrisoarea adresată oficialului sârb.

Semnatarii scrisorii își exprimă speranța că elevul minoritar să știe că în Serbia dreptul lui de a învăța limba maternă română este luat în serios (la fel de serios ca învățarea limbii sârbe și a matematicii) și nu este pus în aceeași oală cu olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat etc.

În prezent în Serbia limba maternă română are același statut cu olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat etc“, se mai arată în memoriu.

De asemenea, asociațiile de români atrag atenția că un copil care optează pentru învățarea limbii române ca limbă maternă nu trebuie pedepsit și nu trebuie să-și piardă dreptul de a studia informatica. “În prezent, în Serbia, nu există nicio urmă de continuitate în studiul limbii materne române. Ar trebui să fie o regretabilă excepție cazul în care în următorul an școlar nu va mai putea studia limba maternă română. În Serbia regula este că limba maternă română nu are continuitate în studiu. Așa cum niciun elev nu are siguranța că va studia și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4 (la un alt nivel) olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat, tot așa nu are nimeni siguranța că va studia limba maternă română (la un alt nivel) și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4. Totul este sub semnul întrebării în fiecare 1 septembrie“, se arată în scrisoare.

Asociațiile românilor mai semnalează că cei 4 profesori de limbă română din Serbia de Răsărit au un statut incert și nu sunt angajați pe o perioadă nedeterminată, Limba maternă română în Serbia fiind astfel pusă sub semnul provizoratului și improvizației ca statut și tratament.

Scrisoarea mai aduce în atentia ministrului Învățământului credința românilor din Serba că modificările legislative în privința limbii materne române vor îmbunătăți cu bună credință predarea acesteia în școli. “Ministerul Educaţiei din Belgrad ar trebui să organizeze urgent cursuri de perfecţionare cu aceşti profesori care cunosc doar din familie limba română exact cum se organizeză cursuri de perfecţionare cu profesorii rromi. Nici unii şi nici alţii nu au avut în trecut posibilitatea de a urma şcoala în limba maternă. Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad ar trebui să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare. Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde de îndată, fără o nouă anchetă, posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru în 2013, 2014, 2015 și școlile/statul le-a refuzat acest drept constituțional. Aceste cereri neonorate până acum se află în baza de date a școlilor și ar fi un gest frumos și o reparație morală.
Cursul de limba română să fie pus în orar la ore rezonabile (imediat după ultima oră de curs). Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă se angajează doar 4 profesori pentru mii de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română. Şi în Serbia, şi în România este firesc să se caute în primul rând cadre didactice cât mai calificate pentru predarea tuturor disciplinelor (de la matematică la limba maternă). Dacă însă pentru o clasă nu se anunţă nimeni calificat, atunci se angajează şi cadre cu calificare mai redusă“, potrivit scrisorii, care subliniază și faptul că toate minoritățile, cu excepția minorității române, au în ministerul de la Belgrad câte un inspector școlar.

MEMORIUL INTEGRAL AICI