Doi asteroizi din ”centura principală” au primit, recent, numele astronomilor români Marcel Popescu şi Gheorghe Vass, anunță Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Capitală. Asteroizii (22281) Popescu şi (25051) Vass au primit aceste nume româneşti în 12 iulie.
Asteroidul (22281) Popescu se roteşte în jurul Soarelui în 3,36 de ani şi se află la o depărtare medie de 335 de milioane de kilometri, cu 50 de milioane de kilometri mai aproape decât asteroidul (25051) Vass, care are o perioadă de revoluţie de 4,25 ani. Asteroidul Vass are o înclinare mare faţă de planul sistemului solar, ”urcând” şi ”coborând” periodic cu 14°. Nu se cunosc precis diametrele lor, dar există estimări în funcţie de strălucire. Astfel, Popescu are un diametru între 3 şi 12 kilometri, iar Vass, între 2 şi 7 kilometri.
Gheorghe Vass este un reputat astronom profesionist, responsabil pentru introducerea observaţiilor CCD în astronomia profesionistă din România, dar şi pentru îndrumarea multor tineri în acest domeniu. A coordonat activităţile Cercului de Astronomie de la Palatul Copiilor din Bucureşti şi a susţinut multe cursuri în domeniu. Gheorghe Vass este şi unul dintre membrii fondatori ai Astroclubului Bucureşti.
Marcel Popescu este un tânăr astronom care activează la Institutul Astronomic al Academiei Române şi în cadrul Astroclubului Bucureşti. Acestuia îi plac asteroizii şi îi studiază fie cu telescopul IRTF din Hawaii, fie cu instrumentele de la institut.
Popescu şi Vass nu sunt singurele nume româneşti din spaţiu. Cratere de pe Mercur, Venus şi Lună, dar şi asteroizi şi comete poartă nume româneşti, ale unor personalităţi din diferite domenii, precum Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Hariclea Darclée, potrivit unei statistici prezentate pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. De asemenea, un asteroid din sistemul nostru solar a fost denumit „România”, în mai 2012.
