Atac global asupra științei

Atac global asupra științei

DISTRIBUIȚI

Cum separăm politicul și lobby-ul de știință? Unde găsim echilibrul?

De la liderii politici care neagă efectele schimbărilor climatice, până la finanțarea de către Big Energy a cercetării universitare, oamenii de știință din întreaga lume se confruntă cu reduceri severe de finanțare, hărțuiri și presiuni din partea intereselor personale.

Științele naturii sunt atacate în întreaga lume. De la desemnați politici care neagă efectele schimbărilor climatice ale industriilor poluante până la finanțarea corporativă a cercetării antiștiințifice, experții de înaltă calificare se confruntă acum cu reduceri severe de finanțare, hărțuiri și presiuni din partea intereselor personale.

Codastory.com au analizat exemple din cinci țări în care comunitatea științifică este vizată. Exemplele analizate pornesc de la reducerile de fonduri guvernamentale din Mexic și ajung până la presiunea corporativă în Statele Unite. În Danemarca, de exemplu, există o comunitate științifică indignată de o recentă moțiune parlamentară care condamna „activismul excesiv în anumite medii de cercetare”.

Perspectiva pare la fel de sumbră în altă parte. Sub președintele Jair Bolsonaro, Brazilia a devenit un loc din ce în ce mai ostil pentru ecologisti și epidemiologi, în timp ce specialiștii în climă și experții în conservare din Australia spun că sunt frecvent împiedicați să prezinte publicului și guvernului simple evenimente care țin de ecologie.

Mexic

În februarie 2019, la șapte luni după ce candidatul populist Andrés Manuel López Obrador a câștigat președinția Mexicului într-o victorie zdrobitoare, el a făcut o remarcă ce anticipa ceea ce avea să devină mai târziu o controversată relație cu comunitatea științifică din țară. Întrebat într-o conferință de presă dacă trei oficiali nou numiți în principala agenție de finanțare a științei au calificările necesare pentru funcțiile ocupate, López Obrador s-a plâns de o „mafie a științei” cu „salarii foarte mari” care a încercat să deraieze angajații noi.

De atunci, relația lui López Obrador cu oamenii de știință din Mexic s-a deteriorat, președintele calificându-i în mod repetat drept de elită și corupți.

De la preluarea mandatului de către López Obrador, agențiile științifice din țară au înregistrat două importante reduceri de finanțare. Astfel, în mai 2019, el a anunțat reduceri semnificative ale bugetului laboratoarelor finanțate de la nivel federal, pornind de la premisa limitării accesului funcționarilor publici la fondurile guvernamentale pentru călătoriile internaționale considerate „inutile”, mișcare la care președintele Academiei Mexicane de Științe s-a referit ca la o contribuție la o „atmosferă generală de pesimism” în domeniile cercetare și știință din țară.

În 2020, partidul lui López Obrador, Morena, a votat pentru defiinanțarea a peste 100 de trusturi publice ample care finanțează de la artă până la asistență în caz de dezastre, inclusiv 30 care susțineau cercetarea științifică. Președintele a impus și reduceri bugetare suplimentare pentru Conacyt, agenția federală de finanțare a științei din țară. Când oamenii de știință au protestat, a renunțat la acuzațiile de corupție în rândul cercetătorilor, trecând la formula „abuzuri” la nivelul organizației.

Din acel moment, Conacyt s-a aflat în epicentrul unei controverse,  despre care Science Magazine a scris, în februarie 2021. Cercetătorii au protestat după ce șeful Conacyt a prezentat un proiect de lege despre care credeau că va limita libertatea academică, permițând agenției să acorde prioritate cercetării care „abordează problemele naționale conform agendei statului”.

Între timp 145 de cercetători audat în judecată Conacyt pentru concediere abuzivă, după ce spun că au fost constrânși să demisioneze sau au fost concediați fără o explicație rezonabilă.

Ostilitatea guvernului față de oamenii de știință a fost pe deplin afișată în răspunsul său la coronavirus, a spus Fabián Rosales Ortega, astronom la Institutul Național de Astrofizică, Optică și Electronică din Mexic. López Obrador a minimizat pandemia, a refuzat public să poarte o mască și a contractat Covid-19 în ianuarie. Mexicul s-a luptat să țină sub control epidemia, cu un număr de cazuri în creștere și una dintre cele mai ridicate rate de deces din lume cauzate de Covid-19.

„Am avut mulți experți în epidemiologie care erau dornici să contribuie, iar guvernul nu le-a dat atenție”, a spus Rosales Ortega. „Nu au luat în considerare vocea oamenilor de știință”.

Danemarca

Relațiile dintre politicieni și cadrele universitare din Danemarca au fost mult timp tensionate din cauza temerilor că discursul politic global influențează comunitățile de cercetare ale țării. La 1 iunie, Parlamentul danez a adoptat o moțiune prin care a condamnat  „activismul excesiv în anumite medii de cercetare”.

Textul integral al propunerii, care a fost susținut de social-democrații din guvern și de o serie de partide de dreapta și libertariene, menționează că parlamentul se așteaptă ca liderii universităților să asigure o autoreglare adecvată a practicilor științifice în cadrul instituțiilor lor, adică „ar trebui să nu existe o standardizare a cercetării pentru a produce politici deghizate în știință”.

Acuzația împotriva activismului în cercurile academice din Danemarca a fost condusă de doi parlamentari: Henrik Dahl de la Partidul Popular Danez (populist de dreapta) și Morten Messerschmidt, de la Alianța Liberală. Ambii susțin că sistemul de învățământ superior al Danemarcei este copleșit de teorii politice identitare importate din Statele Unite.

Moțiunea a stârnit o furtună de critici. Pe 2 iunie, în semn de protest, rectorii universităților au emis o declarație comună și, în aceeași zi, opoziția a publicat o scrisoare deschisă și semnată de peste 3.600 de cercetători.

Academicienii care au semnat scrisoarea se tem că moțiunea este punctul culminant al unei campanii politice de ani de zile împotriva domeniilor de studiu, inclusiv genul, migrația și rasa. Scrisoarea deschisă afirmă că studiile academice sunt evaluate prin mecanisme specifice, cum ar fi procese de evaluare inter pares și evaluări ale unui grup de experți externi. „Politicienii ar face bine să aibă încredere în acest sistem. Alternativa este, de fapt, cenzura politică a libertății academice”, se arată în document.

Fernando Racimo, profesor asociat la Centrul de GeoGenetică al Universității din Copenhaga și semnatar al scrisorii, nu vede știința și activismul ca probleme separate. „Știința servește adesea la informarea activismului, iar activismul servește adesea la amplificarea descoperirilor științifice, în special atunci când politicienii aleg să ignore aceste descoperiri”, a scris el într-un răspuns prin e-mail la întrebările pentru acest articol.

Adoptarea moțiunii subliniază gravitatea atacurilor la adresa libertății academice în Danemarca. În 2017, Policy Reviews in Higher Education a publicat un studiu care măsoară libertatea academică în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene și în care Danemarca s-a clasat pe locul 24.

„Când politicienii încearcă să se amestece în acest sistem pentru a se potrivi nevoilor lor riscă să introducă cenzură politică în universitățile și instituțiile noastre de învățare”, a spus Racimo. „Acest lucru, la rândul său, scade capacitatea noastră de a aduce cercetători talentați din străinătate, de a atrage finanțare internațională și de a dezvolta cooperarea cu laboratoarele din întreaga lume”.

SUA

De zeci de ani, universitățile americane sunt finanțate de industria combustibililor fosili, iar acest flux financiar a fost folosit pentru ca interesele corporațiilor să fie reflectate într-o serie de domenii științifice, inclusiv schimbările climatice și conservarea.

Proiectul Global Climate and Energy al Universității Stanford a fost fondat în 2003 cu 100 de milioane de dolari de la ExxonMobil. Institutul de Energie al MIT a fost înființat în 2006 de Shell, ExxonMobil și Eni și continuă să fie susținut de companii precum Chevron și GE. Între timp, Institutul American de Petrol a cheltuit peste 3,6 milioane de dolari în perioada 2006-2017 pentru donații către instituții precum Universitatea din Connecticut, Universitatea din California – Davis și Universitatea din Colorado – Boulder.

Dr. Anthony Ladd, sociolog la Universitatea din Carolina de Nord – Greensboro, a urmărit influența finanțării corporative în științele naturii încă din anii 1980. „Oamenii cred că, ei bine, sunt doar binefăcători, primesc o reducere fiscală pentru asta, dar sunt doar parteneri buni ai comunității”, a spus el. „Și exact acesta este mesajul pe care îl doresc companiile. Dar funcția lor principală este de a deschide calea pentru ca interesele lor economice să fie maximizate”.

O astfel de finanțare a avut un efect puternic asupra transparenței academice. Luați, de exemplu, concedierea unui respectat om de știință de la Universitatea din Colorado-Boulder. Dr. Detlev Helmig, un chimist care a documentat legăturile dintre industria combustibililor fosili și înrăutățirea calității aerului din regiune, a fost concediat brusc în mai 2020, instituția invocând utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice și susținând că și-a compromis „loialitatea profesională față de universitate”. Verificările ulterioare au găsit erori în cazul universității împotriva lui.

Demiterea lui Helmig a avut loc în timpul unui boom fracking* în Colorado. Până în 2018, statul a depășit Alaska, California și Wyoming pentru a deveni al cincilea cel mai mare producător de petrol al țării. Potrivit InsideClimateNews, cercetarea efectuată de Helmig a fost frecvent citată de politicienii și autoritățile de reglementare din Colorado, în timp ce lucrau pentru reglementarea emisiilor în zonă. Anterior, universitatea acceptase donații de la Institutul American de Petrol. În 2015, s-a constatat că Școala de Afaceri a universității a publicat studii pro-fracking care au fost „concepute, finanțate și editate” de organizație.

Într-o declarație trimisă prin e-mail către Coda Story, Universitatea din Colorado – Boulder precizează: „Am abordat această problemă cu cea mai mare seriozitate și nu am luat o decizie fără o analiză completă și corectă a faptelor. Decizia de a ne despărți nu a fost impusă de nimeni sau de vreo entitate care a pus presiune asupra universității.”

Lauren Kurtz, director executiv al Climate Science Legal Defense Fund, lucrează cu academicieni și cercetători care pot fi vulnerabili la presiunile din partea entităților finanțate cu combustibili fosili. „Vedem din ce în ce mai mult că oamenii de știință sunt vizați pentru că se implică în susținerea științei, chiar și în apărare foarte nepartizană”, a spus ea. „Oamenii care și-au pus numele și fețele acolo; a fost urât pentru ei uneori”.

*Fracking-ul este procesul de forare în pământ înainte ca un amestec de apă de înaltă presiune să fie direcționat spre rocă pentru a elibera gazul din interior. Termenul fracking se referă la modul în care roca este fracturată de amestecul de înaltă presiune.

Australia

Potrivit unui studiu recent, oamenii de știință din Australia și experții în conservare sunt împiedicați în mod obișnuit să transmită publicului sau factorilor de decizie – inclusiv miniștrilor – dovezi științifice ale amenințărilor la adresa mediului. În septembrie 2020, jurnalul Societății pentru Biologie al Conservării din SUA a publicat un sondaj în care au fost intervievați 220 de ecologiști, oameni de știință, factori de decizie și consultanți de mediu australieni. Mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că li s-a interzis să comunice informații științifice despre daunele aduse mediului.

Lucrătorii guvernamentali au descris că sunt constrânși de managementul superior și de politica la locul de muncă să semnaleze procesele industriale care dăunează speciilor protejate, „mai ales dacă guvernul face puțin pentru a atenua amenințarea”. „În acest fel, publicul rămâne adesea în întuneric cu privire la starea adevărată și tendințele multor specii”, a spus unul.

Oamenii de știință au descris modul în care au autocenzurat informațiile despre specii amenințate, minerit, exploatare forestieră și alte amenințări pentru mediu, temându-se că își vor compromite cariera, își vor pierde finanțarea sau riscă să fie denaturate în presă. Cercetătorii care au efectuat sondajul s-au referit la o „încărcare a informațiilor” și „suprimarea științei”.

În timp ce raportul a sensibilizat Australia, Don Driscoll, unul dintre autorii săi, a subliniat puterea mișcării anti-știință. „Există mult de lucru și multe interese puternice”, a spus el. „Guvernele și industriile puternice au un interes puternic în a controla povestea. Nu poți schimba asta peste noapte”.

El a adăugat că pandemia a dus la o schimbare a retoricii către luarea deciziilor bazată pe știință dovedită, dar că noua încredere a liderilor conservatori în cercetarea empirică nu a fost încă extinsă către gestionarea biodiversității.

Australia are un istoric puternic de negare a schimbărilor climatice din partea politicienilor de frunte. În 2009, Tony Abbott, prim-ministrul țării din 2013 până în 2015, a respins știința climatică drept „o porcărie absolută”. În 2017, în timp ce susținea o prelegere la sceptica Fundație pentru Politica de Încălzire Globală din Londra, Abbot a spus că schimbările climatice „făceau probabil mai mult bine decât rău”.

În septembrie 2019, ministrul australian pentru secetă și dezastre naturale, David Littleproud, a spus că „nu știe dacă schimbările climatice sunt provocate de om”, înainte de a-și retrage comentariul. Când incendiile de vegetație au început să devasteze multe părți ale țării în 2019, prim-ministrul Scott Morrison a declarat că nu există dovezi care să le lege de schimbările climatice. Pe măsură ce dezastrul s-a intensificat la începutul anului 2020, deputatul Craig Kelly, de la Partidul Liberal de centru-dreapta din Australia, a declarat că este o „prostie completă” să susțină că incendiile au vreo legătură cu creșterea emisiilor de carbon. Mai târziu i-a descris pe susținătorii climatului drept „spălați pe creier” și „troli stângaci”.

Brazilia

În martie, după aproape doi ani de abuz și amenințări, Larissa Mies Bombardi, lector de geografie la Universitatea din Sao Paulo, a fugit din țară. Atacurile, dintre care multe au fost făcute anonim online, au început în primăvara anului 2019, la scurt timp după ce a publicat un studiu la nivel național în care constata că o la fiecare două zile și jumătate în Brazilia, din cauza expunerii la substanțe chimice agricole toxice, o persoană moare. De asemenea, a mai precizat că până la 17.000 de bebeluși de la zero la 12 luni ar fi putut fi otrăviți între 2007 și 2014.

Pentru a evita posibilele atacuri fizice din partea vocilor influente din industria agricolă, a susținătorilor Bolsonaro și a trolilor anonimi, colegii au sfătuit-o pe Bombardi să-și schimbe rutinele . Ea plănuia să părăsească Brazilia în martie 2020, dar a fost împiedicată de pandemie. Casa ei a fost spartă de hoți, iar laptopul i-a fost furat în august 2020. În cele din urmă, a fost forțată să caute exilul în Belgia. Și nu este singura. Sub președintele de dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, țara a devenit un loc din ce în ce mai ostil pentru cercetători și academicieni, în special pentru ecologisti și epidemiologi.

„Climatul de intimidare este în creștere”, a spus Conrado Hübner Mendes, profesor de drept constituțional la Universitatea din Sao Paulo.

De când și-a preluat mandatul în 2019, Bolsonaro a subminat în mod repetat expertiza științifică, de la schimbările climatice la coronavirus. La scurt timp după ce Bolsonaro a venit la putere, Ricardo Galvão a fost demis din funcția de director al Institutului Național de Cercetare Spațială, care monitorizează Amazonul, deoarece a publicat date satelitare care arată amploarea defrișărilor. Din martie 2020, Bolsonaro a concediat trei miniștri ai sănătății, a numit Covid-19 „o mică gripă” și a susținut că vaccinurile împotriva coronavirusului ar putea transforma oamenii în crocodili.

Hübner Mendes consideră că acțiunile președintelui i-au încurajat pe susținătorii săi să hărțuiască și să amenințe oamenii de știință pe rețelele sociale.

Studiile științifice se află într-o situație dificilă în Brazilia, deoarece instituțiile de cercetare și universitățile se luptă cu o criză bugetară și cu creșterea controlului guvernamental. La scurt timp după preluarea mandatului, Bolsonaro a redus finanțarea Ministerului Educației cu 25% și pe cel al Ministerului Științei, Tehnologiei, Inovării și Comunicațiilor aproape la jumătate. El a încercat, de asemenea, să exercite control asupra numirilor în funcții de conducere la universități, dar eforturile sale au fost anulate de Congres în iunie anul trecut.

Atacurile asupra oamenilor de știință au escaladat în timpul pandemiei. În februarie 2021, Ministerul Educației a ordonat universităților federale „să prevină și să pedepsească actele politico-partizane” ale angajaților. Departamentul guvernamental a făcut apel la cancelarii universităților să se asigure că resursele, campusurile și site-urile lor web nu sunt folosite pentru a promova evenimente politice, proteste sau demonstrații. S-a referit la astfel de evenimente drept acte de „imoralitate administrativă”.

Ordinul a fost ulterior retras, dar cadrele universitare care au criticat guvernul au avut de suderit. În februarie, doi lectori de la Universitatea Federală Pelotas din sudul Braziliei – inclusiv fostul cancelar Pedro Curi Hallal – au fost acuzați pentru că au criticat public răspunsul lui Bolsonaro față de pandemia de Covid-19. Pentru a opri procedurile judiciare, ei au semnat o înțelegere prin care sunt de acord să se abțină de la „expresii lipsite de respect”.

Hallal a rămas un contestatar deschis al președintelui, dar pentru mulți, intimidarea crește autocenzura, a spus Hübner Mendes. În aprilie, de teama răzbunării, un grup de cercetători brazilieni au ales să nu-și adauge numele într-o lucrare publicată de Climate Social Science Network, găzduită la Universitatea Brown, care detaliază eforturile lui Bolsonaro de a submina protecția mediului.

Scopul intimidării este de a crea o atmosferă ostilă discuțiilor despre probleme științifice importante, a spus Hübner Mendes. „Oamenii care îi urmăresc pe cei care suferă de intimidare ar putea alege să nu vorbească”, a adăugat el.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.