Comisia Europeană a dat publicității Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, adoptat în noiembrie 2023 în cadrul pachetului de toamnă al semestrului european, pentru 6 țări (România, Cipru, Țările de Jos, Slovacia, Spania și Suedia) din cele 12 state membre pentru care ar trebui întocmit un bilanț aprofundat. Bilanțurile aprofundate pentru Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia și Portugalia vor fi publicate în următoarele săptămâni.
Anul acesta, în urma unei solicitări a statelor membre, exprimată în concluziile Consiliului, bilanțurile aprofundate au fost prezentate înaintea pachetului de primăvară al semestrului european, pentru a permite discuții multilaterale mai aprofundate cu statele membre înainte de propunerea de către Comisie a recomandărilor specifice fiecărei țări.
Evaluarea finală a Comisiei privind existența dezechilibrelor macroeconomice pentru aceste 12 state membre, bazată inclusiv pe analiza bilanțurilor aprofundate, va fi prezentată în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european din luna iunie, împreună cu recomandările de țară.
România
A fost analizată evoluția vulnerabilităților României legate de deficitele guvernamental și extern mari și, posibil, noi riscuri emergente. IDR de anul acesta, care urmează Raportului Mecanismului de Alertă 2024 (AMR) publicat în noiembrie 2023, evaluează persistența sau eliminarea vulnerabilităților identificate anul trecut, potențiale riscuri emergente și progresul politic relevant, precum și opțiunile politice care ar putea fi luate în considerare pentru viitor.
În 2023, economia României și-a încetinit creșterea, dar este de așteptat să se accelereze în 2024, totuși riscurile de scădere rămânând semnificative. PIB-ul real a continuat să crească în 2023 cu aproximativ 2%, sub nivelul de 4,1% înregistrat în 2022 și 5,7% în 2021. Încetinirea a reflectat impactul inflației ridicate asupra veniturilor reale disponibile, condițiilor monetare și financiare mai stricte și slăbirea cererii globale. Formarea brută de capital fix, susținută de finanțare UE, investițiile în infrastructura publică, au fost principalul contributor la creșterea dinn 2023. Cu o mai slabă activitate economică și o scădere a prețurilor la energie, inflația totală a scăzut la 7% în decembrie 2023, de la un vârf de peste 14% în noiembrie 2022. Cu toate acestea, scăderea inflației de bază a fost mult mai mică din cauza creșterii rapide a salariilor, în special în sectorul privat, alimentate și de majorări semnificative ale salariului minim, și a rămas puțin peste 10% la sfârșitul anului 2023. Deși tensiunile pe piața muncii se relaxează, creșterile salariale reale rămân peste creșterea productivității. Deficitul de cont curent este programat să scadă de la 9,3% din PIB în 2022 până la 7,0% din PIB în 2023 din cauza scăderii cererii interne și a scăderii prețului la energie. Deficitul public a rămas la un nivel ridicat în 2023 (6,3% în termeni de Sistemul european de conturi naționale și regionale (SEC) conform toamnei Comisiei Prognoza 2023).
Conform previziunilor intermediare de iarnă 2024 ale CE, creșterea economică va fi până la aproximativ 3% în 2024 și 2025, susținută de o creștere robustă a veniturilor reale ale gospodăriilor, pe măsură ce inflația continuă să scadă, iar condițiile financiare se îmbunătățesc. Riscurile economice sunt în scădere, contrar unor previziuni, cu condiția menținerii dezinflației, scăderii consumului și atragerii fondurilor UE.
Integrarea ridicată cu Germania și Italia face ca România să fie predispusă la consecințe din evoluțiile economice din aceste economii. Economia românească este înalt dependentă de importurile de bunuri și servicii germane și italiene, în timp ce Germania și Italia sunt destinații majore pentru exporturile românești.
Deoarece expunerea directă a României față de partenerii din afara UE este scăzută, tensiunile geopolitice și comerciale nu par să prezinte un risc pentru economia sa.
În concluzie, economia României rămâne vulnerabilă și sensibilă la șocuri.
În cadrul politicilor actuale, persistența deficitelor guvernamentale ridicate poate duce la creșterea datoriei externe și la noi împrumuturi de pe piața internațională.
Guvernul trebuie să implementeze reforme fiscale coerente și să țină sub control deficitul bugetar.
În paralel, sunt necesare eforturi pentru a menține competitivitatea costurilor, inclusiv prin menținerea salariului minim și ajustări în sectorul public în concordanță cu productivitatea.
