Senatul României a fost reprezentat la reuniune de senatorii Liviu-Marian Pop, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, Titus Corlățean, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa, membri ai delegației.
Senatorul Titus Corlățean a inițiat, alături de 23 de membri ai APCE din 8 state și 3 grupuri politice (PPE/CD, SOC, ALDE), inclusiv membri ai delegației naționale, o moțiune pentru rezoluția pe tema nerespectării angajamentelor Ucrainei în materia drepturilor lingvistice ale minorităților naționale. De asemenea, senatorul Corlățean a fost desemnat raportor al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație pe tema marcării a zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: întărirea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană.
Senatorul Viorel-Riceard Badea a avut o intervenție în cadrul dezbaterii comune a două rapoarte: Încetarea violenței asupra copiilor: contribuția Consiliul Europei la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (raportor: Doreen Massey, Marea Britanie, SOC) și Stoparea violenței împotriva copiilor migranți și a exploatării acestora (raportor: Rósa Björk Brynjólfsdóttir, Islanda, Stânga Europeană Unită).
În urma unor dezbateri intense, care au inclus examinarea a 220 de amendamente, a fost adoptată, cu 118 voturi pentru, 62 voturi împotrivă și 10 abțineri, Rezoluția 2287 (2019) privind întărirea procesului decizional al Adunării Parlamentare cu privire la deplinele puteri și la vot. În urma acestei decizii, Delegația Legislativului rus și-a depus deplinele puteri și a revenit la APCE după ce în 2014 Adunarea suspendase dreptul de vot Delegației parlamentare ruse în contextul anexării ilegale a Crimeei de către Federația Rusă.
Pe parcursul sesiunii, membrii Adunării au ales-o, pentru un mandat de cinci ani, pe Marija Pejčinović-Burić, actualul ministru croat al afacerilor externe și europene, în funcția de secretar general al Consiliului Europei.
De asemenea, membrii APCE au ales judecătorii, din partea Germaniei (Anja Seibert Fohr) și Estoniei (Peeter Roosma), la Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
Pe agenda sesiunii au figurat, printre altele, examinarea și adoptarea unor rezoluţii şi recomandări pe următoarele subiecte: bugetul și prioritățile Consiliului Europei pentru perioada 2020-2021; cheltuielile Adunării Parlamentare pentru același interval; Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor: realizări și provocări; o agendă ambițioasă a Consiliului Europei în materie de egalitate de gen; asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și statul de drept în Malta; dialogul de postmonitorizare cu Bulgaria; elucidarea circumstanțelor asasinării lui Boris Nemțov; perspectivele unei soluții politice în Siria.
Pe parcursul sesiunii s-au adresat plenului Adunării: Marcelo Rebelo de Sousa, președintele Portugaliei, Dunja Mijatović, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Amélie de Montchalin, secretar de stat atașat Ministerului pentru Europa și al Afacerilor Externe al Franței, reprezentantă a Președinției franceze a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Marlène Schiappa, ministrul de stat pentru egalitate de gen și combaterea discriminării din Franța, Maud de Boer-Buquicchio, raportor special al Națiunilor Unite privind vânzarea și exploatarea sexuală a copiilor, precum și Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei.
