Acasă România Barometrul Securității energetice. Ediția a III-a, iunie 2021

Barometrul Securității energetice. Ediția a III-a, iunie 2021

Doar 40,1% dintre români cred că „România își promovează bine interesele naționale în cadrul UE”

A treia ediție a Barometrului Securității Energetice a fost lansată marți, 15 iunie 2021, în cadrul unui eveniment organizat la Clubul Diplomatic. Barometrul este structurat pe trei capitole (Cap. I: Percepții generale privind direcția în care merge România, Cap. al II-lea: Securitate energetică – Politici publice în domeniul energiei, Cap. al III-lea: Evaluări ale populației cu privire la relațiile internaționale) și include date spectaculoase despre direcția țării, încrederea în instituții, accesul și extinderea rețelei de gaze naturale, schimbarea furnizorilor, protejarea consumatorilor vulnerabili, marile investiții din energie, extinderea producției de energie nucleară, exploatarea gazelor de la Marea Neagră, taxarea în domeniul energetic, naționalismul economic asociat sectorului energetic, Acordul Verde European, relația cu Uniunea Europeană, relația cu SUA, încrederea în alte țări.
METODOLOGIE: Sondajul de opinie „Barometrul Securității Energetice, editia a III-a, iunie 2021” a fost realizat de INSCOP Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 4 – 13 mai 2021, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1056 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române: „Ajuns deja la a treia ediție, Barometrul Securității Energetice este o evaluare detaliată a percepțiilor românilor cu privire la politicile și evenimentele asociate sectorului energetic, în contextul regional și internațional mai larg. Mă bucur că avem posibilitatea de a furniza în mod constant decidenților, experților și tuturor celor interesați date riguroase și complexe care permit înțelegerea corectă a tendințelor principale din societatea românească pe subiecte de maxim interes”.

Remus Stefureac, director INSCOP Research și coordonator al think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group: „Epidemia de coronavirus și-a pus o amprentă puternică asupra percepției populației cu privire la vulnerabilitatea economiei românești. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care înregistrăm o creștere puternică de aproape 10 procente a ponderii populației (82,3% în 2021 față de 73,6% în 2020) care este de părere că proiectele mari de investițiii din domeniul energiei ar trebui încurajate de statul român. Astfel, datele sociologice oferă o validare publică indubitabilă pentru una dintre direcțiile strategice de acțiune ale statului român, vitală în orice proiect de construcție și dezvoltare prezentă și viitoare a țării”.

Capitolul I: Percepții generale privind direcția în care merge România

Direcția țării

68% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită (în creștere față de 61,7% în iunie 2020), în timp ce 26% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună (27% apreciau acest lucru în iunie 2020). 6% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Un optimism mai ridicat în ceea ce privește direcția țării se înregistrează în rândul următoarelor categorii: persoanele cu educație superioară, gulerele albe, cei din regiunea Centru, persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe.

Încrederea în instituții

Armata și Biserica rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 69,7% declară că au încredere multă și foarte multă în Armată, respectiv 64% în Biserică. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 53,7% încredere multă și foarte multă, respectiv Uniunea Europeana cu 51,1% încredere multă și foarte multă. În NATO, 49,9% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă. Poliția se bucură de încrederea a 39,9% din populație, iar Președinția de 25,3%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 17,2% dintre români, iar în Parlament 12,2%.

Capitolul al II-lea: Securitate energetică – Politici publice în domeniul energiei

Acces la gaze naturale

47,9% dintre români declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale, în timp ce 48,9% răspund negativ. 1,6% este procentul celor care răspund că nu știu, iar 1,6% nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Un procent mai ridicat al celor care declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale regăsim în rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe, al locuitorilor din București și urbanul cu peste 90.000 de locuitori.

Schimbarea furnizorului gaze sau energie electrică

36,4% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale (din totalul gospodăriilor conectate la rețeaua de gaze naturale), în timp ce 57,8% resping această posibilitate. 5,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale sunt cu precădere persoane cu studii superioare și gulere albe.

40,2% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică. 53,7% resping această posibilitate, iar 4,8% declară că nu știu. 1,2% nu sunt conectați la rețea. 0,2% nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică sunt precădere persoane cu studii superioare, gulere albe și locuitorii regiunii Vest.

Extinderea rețelei de gaze naturale

Rugați să ia în considerare faptul că, „în acest moment, peste jumatate din locuințele din România nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, iar extinderea rețelei presupune costuri mari”, respondenții au fost întrebați dacă sunt „de acord ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale”. 95,8% au răspund afirmativ, 3,3% negativ, iar 0,9% nu știu sau nu răspund.

Protejarea consumatorilor vulnerabili

61,5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (un procent similar celui din iunie 2020, 62,3%). 34,9% sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

Sprijinirea proiectelor mari de investiții ale companiilor private din energie

În contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenți (față de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (față de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu știu sau nu răspund.
Dezvoltarea capacității de producție a energiei nucleare

Majoritatea populației (65,9%) consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară, în timp ce doar 26,3% se opun acestei idei. Nu știu/nu răspund 7,7%.

Analiza socio-demografică. Consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară în special tinerii între 18 și 29 de ani, locuitorii din regiunea Sud Est și cei din Vest.
Acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei Cernavodă

63,2% dintre români au o părere bună despre acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă și construirea a două noi reactoare, în timp ce 26,3% au o părere proastă. Nu știu sau nu răspund 10,5%.

Analiza socio-demografică. Tind să aibă o părere bună despre acordul cu SUA în special bărbații, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele din regiunea Sud Est și cei din Vest și angajații la stat.

Exploatarea gazelor de la Marea Neagră

86% dintre români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din țărmul românesc al Mării Negre (în creștere față de 78.9% în iunie 2020), 12,7% își exprimă dezacordul, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.
Aducându-li-se la cunoștință faptul că rezervele de gaze exploatate în prezent se împuținează rapid, iar România riscă să devină dependentă de importurile de gaze, 55,7% dintre cei care și-au exprimat inițial dezacordul față de exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră își schimbă opinia și consideră că statul ar trebui totuși să exploateze aceste resurse. 40,3% își mențin dezacordul, iar 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică. Își schimbă opinia în special: persoanele cu vârsta între 18 și 29 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din București și regiunea Sud Vest Oltenia.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei românești afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 93,8% dintre respondenți ca fiind foarte importantă (61,2%) și importantă (32,6%). Doar 2,3% dintre cei chestionați consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 1,6% deloc importantă.  Nu știu sau nu răspund 2,3%.

Întrebați cine ar avea de câștigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 45,2% dintre respondenți menționează Rusia (față de 35.5% în iunie 2020), 18,7% Romania (nivel similar cu iunie 2020), 13,3% Europa, 7,4% SUA (similar cu iunie 2020). 15,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică. Cei care cred că Rusia va avea de câștigat dacă resursele offshore NU vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu studii superioare, gulere albe, locuitori ai Bucureștiului sau ai orașelor cu peste 90.000 de locuitori, respectiv regiunea Sud-Est și Sud Est Oltenia.

Avantajele exploatării gazelor de la Marea Neagră

Cât privește avantajele exploatării gazelor de la Marea Neagră, 27,5% dintre români sunt de părere că acestea ar ajuta mai mult la dezvoltarea economiei românești, 46,8% consideră că ar ajuta atât la dezvoltarea economiei românești, cât și la creșterea profiturilor companiilor implicate, 16,4% că ar ajuta doar la creșterea profitului companiilor implicate, iar 3,9% că nu ar ajuta la nimic. Procentul non-răspunsurilor este de 5,4%.
Analiza socio-demografică. Persoanele cu studii primare, din regiunea Centru și care declară că venitul lunar le ajunge doar pentru strictul necesar cred într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta la dezvoltarea economiei românești. Sunt de părere că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta atât la dezvoltarea economiei românești, cât și la creșterea profiturilor companiilor implicate în special persoanele cu studii superioare, gulere albe, cei care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe. Sunt de părere că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta doar la creșterea profitului companiilor implicate cu precădere persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani.
Nivelul de taxare al exploatărilor offshore.

În lipsa resurselor financiare și a tehnologiei necesare, 58,5% dintre cei chestionați (față de 48.7% în iunie 2020) consideră că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră.  31,4% (față de 32.6% în iunie 2020) sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Procentul non-răspunsurilor este 10%.
Analiza socio-demografică. Tinerii, cei cu educație mai ridicată, gulerele albe sau gri, cei din urbanul mare, cei care lucrează la stat și care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană. Sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor mai ales: cei cu educație redusă, din regiunea de Nord Vest și Sud Vest Oltenia, respectiv persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar.

Naționalism economic asociat sectorului energetic

Statul ca administrator al activităților și companiilor din sectorul energetic

Părerile românilor în această privință sunt împărțite. 46,7% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 47% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni ai activităților din sectorul energetic. Nu știu sau nu răspund 6,3%.

78,3% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni. La polul opus, 17,9% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,8%.

52,1% sunt de părere că statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 40,5% cred că firmele private din sectorul energetic oferă servicii mai bune pentru cetățeni. 7,3% nu știu sau nu răspund.

49,1% își exprimă acordul față de afirmația „Privatizarea companiilor de stat din sectorul energetic a determinat o creștere a eficienței și eliminarea corupției din aceste companii”, în timp ce 42,9% resping această idee. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Importanță obiective naționale în domeniul energetic

Respondenților le-au fost citite patru măsuri și au fost rugați să îi acorde fiecăreia o notă de la 1 la 4, în care 1 înseamnă importanța cea mai mare și 4 importanța cea mai mică.

„Exploatarea gazului natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației și dezvoltarea economiei” primește nota 1 din partea a 34,6% dintre respondenți (obținând o medie a notelor acordate de 1,81). Urmează „dezvoltarea sectorului energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliană/mori de vânt) cu 34,2% note de 1 acordate (și o medie de 1,75) și „reducerea poluării generate de arderea combustibililor (cărbune, carburanți, lemne)” cu 19% note de 1 (și o medie a notelor acordate de 1,41).  „Stoparea importurilor de gaz natural din Rusia” este cotată cu nota 1 de către 12,3% dintre cei intervievați, obținând o medie de 1,01).
Capitolul al III-lea: Evaluări ale populației cu privire la relațiile internaționale
Trump vs. Biden

În opinia a 52,2% dintre români, Joe Biden va conduce America mai bine decât Donald Trump. 15,4% sunt de părere că Biden va conduce mai prost decât predecesorul său, iar 19,9% că va conduce la fel. Nu știu sau nu răspund 12,6%.

Relația României cu SUA

67,3% dintre români (față de 64,6% în iunie 2020) sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România, în timp ce 27,2% își exprimă dezacordul, iar 5,5% nu știu sau nu răspund.

Pactul Verde European

66,8% dintre români au o părere bună despre Pactul Verde European propus de Comisia Europeană prin care statele membre ale UE se angajează să reducă poluarea. 18,5% au o părere nici bună, nici proastă, iar 3,5% o părere proastă. 9,9% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.
Aducându-li-se la cunoștință faptul că unul dintre obiectivele „Pactului Verde European” este renunțarea la autovehiculele propulsate de motoare termice (benzină, motorină) pentru autovehicule propulsate de motoare electrice sau pe hidrogen, 63,6% dintre români declară că au o părere bună, 21,2% că au o părere nici bună, nici proastă, iar 11,2% o părere proastă. 1,5% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 2,4% nu știu sau nu răspund.
Ajutorul UE în contextul epidemiei de coronavirus

52,3% dintre cei intervievați consideră că Uniunea Europeană a ajutat suficient România în contextul epidemiei de coronavirus, 40,5% cred contrariul, iar 7,2% nu știu/nu răspund.

Promovarea intereselor României în Uniunii Europene

Doar 40,1% sunt de acord cu afirmația „România își promovează bine interesele naționale în cadrul UE”, iar 53,9% își exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este de 6%.

Analiza socio-demografică. Persoanele cu studii primare și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia tind să creadă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că România își promovează bine interesele naționale în cadrul Uniunii Europene. Sunt de părere că România nu își promovează bine interesele în cadrul UE în special tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, persoanele care locuiesc în regiunea București Ilfov.

Încredere țări

SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 54,7% încredere multă și foarte multă, urmată de Germania cu 53,9%. 34,8% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Austria, 32,6% în Israel și 20,2% în China. În Rusia au încredere 14,9%, iar în Ungaria doar 14,8%.

Încredere vaccinuri

Românii au cea mai mare încredere în vaccinurile anti-COVID19 produse în UE și SUA. Astfel, 48,6% spun că au încredere multă și foarte multă în vaccinurile produse în SUA, iar 44,7% în cele din UE. În serurile produse în Marea Britanie au încredere multă și foarte multă 38,5% dintre respondenți, în cele din Rusia – 19,4%, iar în cele din China – 18,3%.