Bogdan Aurescu: Imnul Național definește identitatea poporului român

Bogdan Aurescu: Imnul Național definește identitatea poporului român

“Unul dintre simbolurile naționale care definesc identitatea poporului român, imnul este deopotrivă o rememorare a istoriei și un catalizator al bucuriei, mândriei și patriotismului în momentele intonării sale la ceremonii oficiale sau cu alte ocazii solemne, în țară sau peste hotare”, subliniază ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

În mesajul cu ocazia Zilei Imnului Național,  Aurescu vorbește despre valoarea mobilizatoare a versurilor lui Andrei Mureșanu, care ”a dat românilor putere, a oferit speranță în cele mai grele momente ale istoriei lor, a adus coeziune în jurul unui crez, fie că vorbim despre generația pașoptistă sau de revoluția din 1989”.

Ambasadele, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate organizează sau au organizat deja evenimente și ceremonii de marcare a Zilei Imnului Național, alături de acțiuni de promovare a tradițiilor și identității culturale românești, consolidând astfel legăturile cu reprezentanţii comunităţii de români din țările gazdă.

Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te, române!” a fost ales imediat după decembrie 1989 ca Imn Naţional al României și a fost consacrat prin Constituţia din 1991.

Ziua de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te, române!”, simbol al Revoluţiei Române de la 1848. Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

„Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.