Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a participat joi, 21 ianuarie 2021, la evenimentul dedicat comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la București, organizat de Federația Comunităților Evreiești din România, în sistem videoconferință.
Cu această ocazie, ministrul a evocat semnificația istorică a acestui moment și a punctat acțiunile și măsurile concrete urmărite de Ministerul Afacerilor Externe pe plan naţional şi internaţional, potrivit competențelor sale, pentru combaterea fenomenelor antisemite și extremiste, făcând, în același timp, un apel la nevoia creșterii rezilienței societăţii românești în fața unor astfel de provocări.
Bogdan Aurescu:
Domnule preşedinte Vexler,
Doamnă președinte a Senatului,
Domnule președinte al Camerei Deputaților,
Domnule viceprim-ministru Dan Barna,
Domnule viceprim-ministru Kelemen Hunor,
Domnule președinte Aurel Vainer,
Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor participanți,
Vă mulţumesc pentru invitaţia de a vă fi alături la evenimentul de comemorare a victimelor Pogromului de la Bucureşti.
Sunt, într-adevăr, 80 de ani de la unul dintre cele mai întunecate și dureroase evenimente din istoria recentă a României.
Așa cum spuneați în deschidere, domnule președinte Vexler, în 1941, Bucureştiul şi din împrejurimile sale au devenit scenele unor violenţe de nedescris împotriva unor cetățeni români lipsiți de orice vină, în afară de aceea de a fi de o altă etnie și religie decât majoritatea. Bărbaţi, femei, bătrâni, bătrâne, copiii au fost bătuţi, schingiuiți şi asasinaţi doar pentru că erau evrei. Au ars, în acele zile tragice, case, magazine, sinagogi.
Din păcate, Pogromul de la București nu a fost un eveniment izolat, pentru că el a fost urmat de Pogromul de la Iași, de trenurile morții, lagărele din Transnistria, alte tragedii care au devenit capitole ale Holocaustului din România. Acesta s-a produs, la acel moment, pe fondul unui antisemitism tot mai agresiv, care a otrăvit, progresiv, întreaga Europă, inclusiv România.
Și este, într-adevăr, de datoria noastră, astăzi, pe de o parte să evocăm memoria victimelor acestei tragedii şi, pe de altă parte, să ne asigurăm că astfel de dezastre nu se vor mai repeta.
În contextul pandemiei de COVID-19 constat cu tristețe și revoltă că asistăm la o creştere a antisemitismului şi negaționismului, a manifestărilor discriminatorii, mai ales în mediul on-line.
Nu putem asista pasivi la acest fenomen. Avem o obligaţie faţă de victimele Holocaustului, faţă de istoria și, mai ales, de viitorul nostru, față de tinerele generații, de a lupta împotriva acestor manifestări. Este nevoie de instrumente concrete pentru a ne apăra societatea, valorile, modul de viață în faţa acestor ameninţări.
În calitate de preşedinte al Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, mă bucur să vă informez că Guvernul României este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei Strategii.
Prin aceste documente vom avea un set de instrumente concrete şi măsurabile, care ne vor ajuta să culegem date mai exacte despre aceste fenomene, să îmbunătăţim pregătirea forţelor de ordine şi a magistraţilor în acest domeniu, să dezvoltăm noi programe şcolare şi specializări universitare care să-i ajute pe tineri să recunoască și să preîntâmpine aceste comportamente periculoase, să ajutăm instituţiile culturale din România să se alăture luptei cu aceste ameninţări şi să construim programe educaţionale şi culturale care să încurajeze toleranţa, atitudinea civică şi apărarea valorilor democratice ale societăţilor noastre.
Aș dori, pe această cale, să mulţumesc Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, B’nai B’rith şi Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului pentru sprijinul acordat în elaborarea acestei Strategii.
De asemenea, pe plan internaţional, Ministerul Afacerilor Externe a contribuit constant la adoptarea, publicarea şi promovarea unor documente deosebit de importante în acest domeniu, cum ar fi: Recomandările Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru predarea şi educația despre Holocaust, în decembrie 2019, Declarația Consiliului Uniunii Europe privind combaterea antisemitismului, în decembrie 2020, Ghidul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru folosirea definiţiei de lucru a antisemitismului, din 8 ianuarie 2021, Recomandările Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru recunoaşterea şi contracararea distorsionării Holocaustului, de asemenea adoptate în ianuarie 2021.
De altfel, Ministerul Afacerilor Externe este implicat și în elaborarea primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului, pe care sperăm să o vedem în dezbatere publică în cel de-al treilea trimestru al acestui an, precum şi la elaborarea Recomandărilor Consiliului Europei pentru combaterea discursului instigator la ură.
menite să prevină şi să combată antisemitismul, să prevină repetarea unor tragedii precum cea pe care o comemorăm astăzi, să nu permită sacrificarea principiilor și valorilor democratice, să combată xenofobia, rasismul şi discursul instigator la ură, să promoveze toleranța, respectul reciproc și solidaritatea.
Sper că, în parteneriat cu societatea civilă, precum și cu alte instituții cu atribuții în domeniu, vom putea să contribuim la creșterea rezilienței societăţii românești în fața tuturor provocărilor și la dezvoltarea acesteia pe baze sănătoase, democratice, așa încât tragedii precum Pogromul de la București să nu se mai repete niciodată.
Vă mulțumesc foarte mult!”
