Adoptarea tacită a propunerii legislative pentru modificarea care reglementează posibilitatea acordării cetăţeniei române, la cerere, persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale sau grupurilor etnice din alte state, este un motiv de bucurie şi de mândrie, susţine Boian Bărbuţă, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia (IRS).
Într-o declarație de presă transmisă www.viitorulilfovean.ro/timpromanesc, Bărbuță subliniază importanţa momentului, pe care îl consideră o “reuşită pentru românii din Serbia”. „Cu satisfacţie putem spune românilor din Serbia că suntem prima şi singura organizaţie românească din Serbia care are alături pe românii din sud-estul Serbiei şi din Provincia Autonomă Voivodina”, precizează Bărbuţă.
Preşedintele IRS se declară încântat de acest moment, cu atât mai mult cu cât aceasta este una din solicitările formulate de organizație în 12 aprilie, în declarația de la Pancevo: “Acolo am solicitat sprijin politicienilor şi guvernului român pentru obţinerea dublei cetăţenii pentru românii de pretutindeni, care să ne confere un statut clar identităţii noastre ca români”.
Reamintim senatorii au adoptat tacit o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.11 din Legea nr. 21 din 1 martie 1991 a cetăţeniei române. Modificarea reglementează posibilitatea acordării cetăţeniei române, la cerere, persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale sau grupurilor etnice din alte state.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 11 din Legea cetăţeniei române în sensul reglementării posibilităţii acordării cetăţeniei române, la cerere, persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute, se arată în raportul Comisiei românilor de pretutindeni.
Etnicii români din alte state care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să îndeplinească doar o parte dintre condiţiile prevăzute de legea în vigoare. Aceștia trebuie să dovedească prin comportare şi atitudine loialitate faţă de statul şi poporul român, să aibă vârsta de 18 ani şi să fie cunoscuţi cu o bună comportare, să nu fi fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.
Prin acest proiect, etnicii români aflați în afara țării ar urma să fie exceptaţi de la celelalte condiţii valabile altor aplicanţi.
Legislaţia actuală prevede că, la cerere, cetăţenia română se poate acorda persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român de cel puţin 5 ani şi are asigurate mijloacele legale de existenţă.
Termenul prevăzut pentru împlinirea termenului de adoptare tacită a fost 24 aprilie.
Senatul este prima cameră sesizată, iar iniţiatori sunt mai mulţi senatori şi deputaţi.
Propunerea va fi transmisă Camerei Deputaților care este for decizional în privința acestui proiect.
