Întreaga lume este cu ochii pe Marea Britanie, analiștii arătând că soarta Europei este decisă practic de 46 milioane de cetățeni britanici care sunt așteptați joi, 23 iunie, la vot pentru a decide dacă țara lor rămâne în Uniunea Europeană sau va părăsi Blocul european.
Mai mulţi lideri europeni au avertizat Marea Britanie asupra riscului de a părăsi Uniunea Europeană, o situaţie care ar fi un precedent pentru alte state membre, nemulţumite de statutul din cadrul comunităţii europene.
BBC prezintă un ghid privind referendumul din 23 iunie, potrivit Mediafax.
Astfel, BBC arată că ideea organizării referendumului de pe 23 iunie pleacă de la premierul Britanic David Camerun. Acesta a promis să organizeze acest referendum în cazul câştigării alegerilor generale din 2015, după ce membri ai propriului Partid Conservator şi ai Partidului pentru Independenţa Marii Britanii au acuzat că statul britanic nu a mai avut niciun cuvânt de spus în cadrul Blocului european din 1975, când alegătorii au votat pentru rămânerea Marii Britanii în UE. Criticii susţin că situaţia din cadrul Uniunii Europene s-a schimbat de atunci, comunitatea punând stăpânire din ce în ce mai mult pe independenţa statelor membre.
Cameron a decis astfel organizarea unui referendum în care cetăţenii să-şi exprime opţiunea cu privire la statutul Marii Britanii în UE.
Întrebarea la care trebuie să răspundă cetăţenii britanici pe 23 iunie este: „Ar trebui ca Marea Britanie să rămână membră a Uniunii Europene sau să iasă din Uniunea Europeană?”
La referendumul de joi pot vota cetăţeni britanici care locuiesc în ţară şi în state membre din Comunitatea Naţiunilor (din care fac parte state independente, foste colonii britanice) cu vârsta minimă de 18 ani, dar şi cei cu cetăţenie britanică aflaţi în străinătate, care figurează în registrul electoral din Marea Britanie în ultimii 15 ani. Cetăţenii din state UE cu permis de rezidenţă în Marea Britanie – în afară de Irlanda, Malta şi R. Cipru – nu vor avea dreptul la vot.
Tabăra care adună peste 50% din voturi privind ieşirea sau rămânerea ţării în UE este câştigătoare.
Pentru a vota, cetăţenii britanici au trebuit, în primă instanţă, să se înregistreze pentru participare, după care li se va indica secţia de votare unde îşi pot exprima opinia. Cele 382 de secţii de votare locale din Marea Britanie s-au deschis joi, 23 iunie, la ora locală 7.00 (9.00 ora României) şi se închid la ora locală 22.00 (24 iunie, ora 00.00 în România). Nu există o limită de prezenţă la vot în baza căreia refendumul să fie considerat valid.
La începutul acestui an, în perioada ianuarie-februarie, David Cameron a încercat să ajungă la o înţelegere cu liderii UE pentru a renegocia statutul Marii Britanii în cadrul Blocului european.
Premierul britanic susţine că acordul stabilit în urma negocierilor, ce va intra în vigoare imediat în cazul în care votul alegătorilor exprimat în cadrul referendumului de joi va fi unul pozitiv, va oferi Marii Britanii un statut „special” în cadrul comunităţii celor 28 de state membre şi va ajuta la rezolvarea chestiunilor criticate de cetăţenii britanici, precum numărul ridicat de imigranţi din ţară şi oferirea posibilităţii de gestionare a propriilor chestiuni de ordin naţional.
Principalele puncte ale acordului din februarie stabilit de Cameron şi liderii UE sunt următoarele:
– Alocaţiile pentru copiii imigranţilor: limitarea alocaţiilor copiilor angajaţilor străini care lucrează în Marea Britanie se va face prin indexarea la nivelul veniturilor din ţara de origine a imigrantului.
– Indemnizaţiile sociale acordate angajaţilor imigranţi: Cameron susţine că prin limitarea acestor indemnizaţii acordate lucrătorilor imigranţi care provin din alte state UE se va rezolva una dintre cauzele majore ale imigraţiei din ţară (motivul pentru care atât de mulţi imigranţi vin în Marea Britanie să lucreze), dar criticii spun că o astfel de măsură va produce schimbări nesemnificative. Imigranţii nou-sosiţi nu vor putea solicita astfel de beneficii şi reduceri de taxe imediat ce ajung în ţară, ci vor dobândi treptat dreptul de a solicita mai multe beneficii cu cât stau mai mult în ţară.
– Păstrarea monedei naţionale (lira sterlină): Cameron a declarat că Marea Britanie nu va renunţa niciodată la lira sterlină în favoarea euro, dând asigurări că ţările din zona euro nu vor discrimina Marea Britanie din această cauză.
– Autonomia de gestionare a chestiunilor naţionale: pentru prima dată, va exista un angajament clar prin care Marea Britanie nu va face parte din mişcarea care încurajează „o uniune mai consolidată” cu celelalte state membre, unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene. Cameron a promis, de asemenea, un sistem prin care parlamentele statelor UE pot bloca legi emise de UE.
În cazul în care Marea Britanie va ieşi din UE, depinde de tipul de acord la care ajunge Marea Britanie cu Uniunea Europeană după părăsirea Blocului european, dacă cetăţenii britanici vor avea nevoie de vize în cazul în care doresc să lucreze în alte state UE. Dacă Guvernul britanic va opta pentru impunerea restricţiilor în cazul permiselor de lucru, după cum solicită UKIP, atunci alte şi alte state UE vor reacţiona prin introducerea unor măsuri similare, ceea ce înseamnă că britanicii vor fi nevoiţi să aplice pentru vize de lucru în state UE. Cât despre cetăţenii din alte state UE care doresc să lucreze în Marea Britanie, ar putea fi nevoiţi să aplice pentru vize de lucru, sistem care se aplică în prezent lucrătorilor din ţările non-UE.
Marea Britanie este una dintre cele zece state membre care contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene decât primeşte, cu excepţia Germaniei şi Franţei care depun cele mai mari contribuţii. În perioada 2014-2015, Polonia a fost cel mai mare beneficiar al acestor fonduri, urmată de Ungaria şi Grecia.
Potrivit autorităţii fiscale pentru colectarea taxelor din Marea Britanie (HMRC), circa 20.000 de cetăţeni din alte state UE beneficiază de alocaţii acordate pentru circa 34.000 de copii din ţara lor de origine, costul acestor ajutoare ridicându-se la valoarea de 30 de milioane de lire sterline. Limitarea alocaţiilor copiilor angajaţilor străini care lucrează în Marea Britanie se va face prin indexarea la nivelul veniturilor din ţara de origine a imigrantului. Între 128.700 şi 155.100 de oameni vor fi afectaţi de aceste restricţii, care vor fi însă aplicate treptat. Clauza privind limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor străini va putea fi activată oricând în următorii şapte ani, dar unui singur individ i se va putea aplica cel mult patru ani, în mod gradual.
