Sondajul realizat de CURS la nivelul Municipiului București, în februarie 2026, arată un climat local dominat de nemulțumire și percepții negative privind direcția în care se îndreaptă atât România, cât și Capitala. Datele surprind o combinație între dezamăgirea față de evoluția generală a țării și o evaluare critică a problemelor administrative ale orașului.
Direcția în care se îndreaptă România
Percepția bucureștenilor privind direcția generală a țării este preponderent negativă. 75% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 18% apreciază că direcția este una bună, iar 7% nu au o opinie clară. Acest dezechilibru arată o stare de nemulțumire majoritară și o lipsă de încredere consistentă în evoluția națională.
Direcția în care se îndreaptă Bucureștiul
La nivel local, percepția este ușor mai puțin severă decât în cazul țării, dar rămâne predominant negativă. 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% consideră că direcția este bună, iar 7% nu se pronunță. Diferența față de percepția națională sugerează o evaluare ceva mai nuanțată a administrației locale, însă nemulțumirea rămâne dominantă.
Principalele probleme ale Municipiului București
Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală, bucureștenii indică în primul rând traficul și aglomerația, menționate de 24% dintre respondenți, urmate de impozite și taxe, cu 16%, și problema apei calde și a termoficării, cu 14%. Curățenia și salubritatea, precum și sistemul de sănătate sunt menționate fiecare de 10% dintre respondenți, iar infrastructura stradală de 8%. Poluarea este indicată de 7%, iar nivelul de trai de 6%. Rezultatele arată că prioritățile bucureștenilor sunt legate în principal de mobilitate urbană, costuri și servicii publice esențiale.
Imaginea personalităților politice
Evaluarea principalelor personalități politice analizate indică niveluri ridicate de neîncredere. Nicușor Dan este evaluat pozitiv de 33% dintre respondenți, în timp ce 63% exprimă o opinie negativă. Ciprian Ciucu adună 29% opinii pozitive, comparativ cu 65% negative, iar Daniel Băluță este apreciat pozitiv de 25%, față de 70% evaluări negative. Sorin Grindeanu are 23% opinii pozitive și 72% negative, iar Ilie Bolojan 22% pozitive și 74% negative, iar Dominic Fritz este evaluat pozitiv de 19%, în condițiile în care 73% dintre respondenți exprimă o părere negativă. Per ansamblu, datele indică o percepție critică asupra clasei politice, indiferent de zona din care provin.
Intenția de vot la alegerile locale
În ipoteza organizării unor alegeri locale duminica viitoare, PSD ar obține 22% din voturile bucureștenilor, fiind urmat de AUR, cu 20%. PNL este cotat cu 18%, iar USR cu 17%. SENS ar obține 5%, SOS România 5%, Partidul Naționalist Reformarea României (Piedone) – 4%, iar POT și REPER – 3%. Alte formațiuni ar strânge 3%. Distribuția voturilor arată o competiție strânsă între principalele formațiuni politice și o fragmentare accentuată a opțiunilor electorale în Capitală.
Concluzie generală
Sondajul CURS realizat în februarie 2026 la nivelul Municipiului București conturează imaginea unui electorat critic și nemulțumit, atât în raport cu direcția generală a țării, cât și cu evoluția orașului. Problemele legate de trafic, costuri și servicii publice domină agenda publică, iar scena politică locală apare fragmentată, fără un actor care să concentreze o susținere majoritară. Rezultatele sugerează un context electoral competitiv și volatil în Capitală.
Metodologia cercetării
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.069 respondenți, populație adultă rezidentă în București, cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 12–20 februarie 2026 și validate pe baza ultimelor statistici INS, fiind ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.
