Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul de buget pentru 2026.
Veniturile estimate pentru acest an se ridică la aproximativ 391,7 miliarde lei, cheltuielile estimate – 527,4 miliarde lei, Executivul propunându-și un deficit de 135,7 miliarde lei (6,2% din PIB).
Documentul permite însă și credite de angajament de peste 712 miliarde lei, adică promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani.
Așa cum se întâmplă în fiecare an, o mare parte din buget merge către administrația locală. Aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA vor fi transferate către bugetele locale. De exemplu, din sumele defalcate din TVA o parte vor finanța cheltuielile legate de protecția copilului, asistența socială, transportul elevilor și programe educaționale.
Sumele din impozitul pe venit sunt împărțite între nivelurile administrației locale astfel:
- 15% la consiliile județene
- 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit. În cazul în care media pe locuitor, calculată la nivelul fiecărui municipiu, oraş sau comună, după caz, ca raport între suma corespunzătoare cotei prevăzute la prezentul alineat şi numărul de locuitori, este mai mare de 2.000 lei/locuitor/an în cazul municipiilor şi, respectiv, 1.500 lei/locuitor/an în cazul oraşelor şi comunelor, la diferenţa rezultată între suma aferentă cotei de 63% şi cea calculată prin înmulţirea numărului de locuitori cu media per locuitor corespunzătoare tipului de UAT se aplică o reţinere de 25% în cazul municipiilor şi 20% în cazul oraşelor şi comunelor. În baza reţinerilor de 25%, respectiv 20%, prevăzute la prezentul alineat, se calculează coeficienţi de corecţie care se utilizează lunar la determinarea sumelor aferente cotelor cuvenite UAT-urilor respective şi care se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor, în termen de 5 zile lucrătoare. Reţinerile astfel aplicate sunt venituri definitive ale bugetului de stat.
- 6% – fonduri gestionate de consiliile județene se repartizează bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean;
- 14% – mecanism de echilibrare la nivel național, într-un cont distinct, deschis la Trezoreria operativă centrală, codificat cu codul de identificare fiscală 8609468 (Ministerul Finanțelor), pentru echilibrarea la nivel naţional a bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor;
- 2% – instituții de spectacole locale.
Formula arată că Guvernul încearcă să reducă diferențele dintre localitățile bogate și cele sărace, redistribuind o parte din veniturile fiscale.
În 2026, din impozitul pe venit cuvenit bugetelor locale estimat pentru București se repartizează 14% într-un cont distinct pentru Consiliul General al Capitalei, pentru finanțarea serviciilor publice generale în București, cofinanţarea proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.
Din suma corespunzătoare cotei de 86%, o cotă de 44% se repartizează pentru bugetul local al municipiului Bucureşti, iar diferenţa de 56% se repartizează judeţului Ilfov și sectoarelor municipiului Bucureşti.
Din cele 56 de procente, 1,5% se repartizează judeţului Ilfov pentru finanţarea cheltuielilor de dezvoltare, iar diferența se repartizează sectoarelor municipiului București, direct proporțional cu numărul de locuitori ai fiecărui sector, conform Recensământului la data de 1 decembrie 2021. Suma corespunzătoare cotei de 1,5% se va estima de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi se va comunica CJ Ilfov.
Bugetul se bazează, ca și până acum, pe atragerea fondurilor europene, în special prin PNRR.
Legea permite ordonatorilor de credite să mute bani între diferite capitole pentru a finanța proiecte europene și pentru a evita blocarea investițiilor. În cazul proiectelor europene mai vechi, statul poate chiar acoperi din bugetul național unele cheltuieli neeligibile pentru a închide proiectele.
Pentru PNRR, ministerele pot introduce proiecte și investiții care pot fi finalizate până la 31 august 2026, iar bugetul permite realocări rapide de bani pentru a evita pierderea fondurilor europene.
În sistemul de sănătate, bugetul prevede că CNAS poate încheia contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde lei.
Acest mecanism este folosit pentru medicamente inovative sau tratamente scumpe și indică faptul că presiunea pe bugetul sănătății va rămâne ridicată.
Proiectul acordă Ministerului Apărării un regim mai flexibil pentru contracte multianuale și investiții, inclusiv pentru programe finanțate prin mecanisme internaționale precum Foreign Military Financing.
Statul intervine, în continuare, în finanțarea TAROM, acestei companii majorându-i-se capitalul social. În ciuda multiplelor presiuni venite chiar și din interiorul coaliției de guvernare de a vinde o parte din acțiunile TAROM, statul nu renunță la acest transportator strategic.
Pentru a evita derapajele bugetare, legea introduce și un mecanism de control: Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli pentru ministere și instituții.
În plus, ministerele trebuie să transmită date detaliate despre numărul de posturi și salariile medii, iar nerespectarea termenelor poate duce la blocarea finanțărilor.
Se preconizează ca datoria publică să ajungă în 2026 la 62,5% din PIB. Referitor la acest indicator, actualul cadru legal stabilit prin Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare prevede că, în situația depășirii pragului de 60% din PIB, Guvernul are obligația de a iniția un program de reducere a datoriei, măsurile corective urmând a fi aplicate prin lege cel târziu în semestrul următor constatării depășirii.
Menționăm că pentru anul 2026 se mențin măsuri restrictive, precum înghețarea angajărilor în sectorul public pentru a limita creșterea cheltuielilor de personal, înghețarea pensiilor și a drepturilor de asistență socială (inclusiv alocații pentru copii și burse studențești), iar salariile din sectorul public și beneficiile sociale vor rămâne înghețate pe tot parcursul anului 2026.
În contextul noului cadru de guvernanță economică aprobat la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2024 și având în vedere măsurile asumate de România prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, traiectoria de ajustare a datoriei publice permite depășirea temporară a pragului de 60% din PIB. Obiectivul este asigurarea sustenabilității prin încadrarea indicatorului pe o traiectorie descendentă, odată cu înregistrarea unui sold primar pozitiv în orizontul anilor 2031-2032.
Tot astăzi, Finanțele au publicat în transparență decizională și Legea privind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
