ÎNCHIDEȚI
  • Europa
    • Ucraina
    • Republica Moldova
    • Bulgaria
    • Serbia
    • Ungaria
    • Diaspora
  • America de Nord
    • Canada
    • SUA
  • Alte Comunitati
    • America Latina
    • Africa
    • Asia
    • Australia
  • România
  • Analize/Invitați
    • Analize
    • Invitați
  • Interviu
  • Video
joi, 4 martie 2021
  • Despre noi
  • Colaboratori
  • Parteneri
  • Contact
TimpRomanesc.ro - E timpul tau! TimpRomanesc.ro - E timpul tau!
  • Europa
    • Ucraina
    • Republica Moldova
    • Bulgaria
    • Serbia
    • Ungaria
    • Diaspora
  • America de Nord
    • Canada
    • SUA
  • Alte Comunitati
    • America Latina
    • Africa
    • Asia
    • Australia
  • România
  • Analize/Invitați
    • Analize
    • Invitați
  • Interviu
  • Video
TimpRomanesc.ro - E timpul tau!
Acasă Economic / Social Bugetul UE: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020
  • Economic / Social
  • Europa

Bugetul UE: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020

De către Andras Rozalia -
30/05/2018

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității.Economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora, sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE. În același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen: ”În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții.”

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu: ”Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.”

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

  1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
  2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:

Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.

O abordare adaptată: Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.

Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

  1. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:

Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.

Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.

Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

  1. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa: Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Etape următoare

Într-un spirit de transparență fără precedent, la 2 mai, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. În același spirit, Comisia publică astăzi, de asemenea, alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018 (a se vedea anexa).

Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp; aceasta ar însemna că multe școli care trebuie renovate ar urma să intre în renovare mai târziu și ar presupune, de asemenea, că unele echipamente medicale ar fi livrate cu întârziere în spitale sau că micile întreprinderi ar fi forțate să își planifice investițiile fără garanțiile necesare.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Partajează asta:

  • Email
  • Mai mult
  • Twitter
  • Facebook

Similare

DISTRIBUIȚI
Facebook
Twitter
  • tweet
Articolul precedentTibi Ușeriu a încheiat Everest Marathon după 14 ore
Articolul următorPremianții din Bălți
Andras Rozalia

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

Economic / Social

Contribuția României la bugetul UE, mărită

Economic / Social

A fost aprobat bugetul UE pe șapte ani pentru perioada 2021-2027

Economic / Social

Răspunsul politicii de coeziune a UE la criza provocată de Covid 19

Economic / Social

David Sassoli: Sassoli către instituțiile europene: ”Fiți curajoși privind planul UE de redresare” 

Economic / Social

Bugetul UE pe termen lung: UE are nevoie de fonduri adecvate pentru a aborda crizele, spun eurodeputații

Economic / Social

CE va fi cu un pas înaintea celor care săvârșesc fraude

Economic / Social

Corina Creţu: Românii din Italia reprezintă cel mai mare fenomen migrator de succes italian

Economic / Social

Corina Crețu participă, la Atena, la reuniunea OCDE

Economic / Social

Politica de coeziune după 2020: Pregătirea viitorului investițiilor UE în domeniul sănătății

Economic / Social

Corina Crețu: ”Construim punți și nu ziduri”

Economic / Social

266 milioane de euro pentru cadastrul din România

Economic / Social

Corina Creţu: Bugetul alocat României pe politica de coeziune ar putea fi mai mare cu 8% pentru perioada 2021 – 2027

MESAJ DE INTERES PUBLIC
ATENȚIONĂRI DE CĂLĂTORIE
DIRECȚIONAȚI PÂNĂ LA 3,5 % DIN IMPOZITUL PE VENIT PENTRU ANUL 2019
VERIFICĂ TIMPII DE AȘTEPTARE LA FRONTIERĂ

LEGĂTURI UTILE
  • SENAT – COMISIA PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMÂNI DIN AFARA ȚĂRII
  • CAMERA DEPUTAȚILOR – COMISIA PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMÂNI DIN AFARA ȚĂRII
  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  • DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI
  • MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
MESAJ DE INTERES PUBLIC
Newsletter TIMP ROMÂNESC

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner

MESAJ DE INTERES PUBLIC

MUZEUL VIRTUAL AL UNIRII

CAMPANII NAȚIONALE
CAMPANIE PENTRU PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE
CAMPANIA NAȚIONALĂ

SERVICII CONSULARE

Sistemul SOLVIT

PARTENERI

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

TimpRomanesc.ro este un proiect media dedicat românilor de pretutindeni. Editor: Asociația CENTRU ROMÂN PENTRU INIȚIATIVĂ SOCIALĂ Responsabilitatea juridică în cazul editorialelor/opiniilor/articolelor redactate de invitații permanenți sau invitații speciali aparține în exclusivitate autorilor. Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv. contact@timpromanesc.ro
Contactați-ne: contact@timpromanesc.ro - tel.0753.937.268

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

Românce celebre, prezentate publicului turc de Ziua Internațională a Femeii

04/03/2021

Cîţu: În sectorul public nu cred că mai există un salariu...

04/03/2021

Băncile vor menţine constante standardele de creditare în primul trimestru din...

04/03/2021

CATEGORIE POPULARĂ

  • Stiri15160
  • Europa11713
  • Economic / Social8299
  • Evenimente7902
  • România6164
  • Cultura / Culte6005
All for Joomla All for Webmasters
© Copyright 2013 - 2021 - TIMP ROMÂNESC, realizat UltraSoft Systems, Editor: Asociația CENTRU ROMÂN PENTRU INIȚIATIVĂ SOCIALĂ
DIRECȚIONAȚI PÂNĂ LA 3,5%

DIN IMPOZITUL PE VENIT PENTRU ANUL 2020

FORMULARUL PRECOMPLETAT AICI

TERMEN LIMITĂ 25 MAI 2021

MAI MULTE ARTICOLE
Economic / Social

100 de stagiari din Basarabia la 100 de parlamentari, în Anul...

Andras Rozalia -
20/02/2018
O sută de tineri basarabeni aflați la studii în România vor face stagii de pregătire timp de trei luni la Parlamentul de la București....

loading Anulare
Articolul n-a fost trimis - verifică adresele tale de email!
Verificarea emailului a eșuat., te rog încearcă din nou
Regret, blogul tău nu poate partaja articole prin email.