Eurodeputații au stabilit suma totală a creditelor de angajament pentru proiectul de buget al anului viitor la aproape 201 de miliarde de euro, cu 1,24 de miliarde de euro mai mult decât propunerea Comisiei din iunie. Parlamentul dorește să sprijine programe importante pentru a face față provocărilor din domeniul sănătății, pentru a sprijini tinerii, agricultura și zonele rurale, pentru a-i ajuta pe cei afectați de dezastre naturale, pentru a susține acțiunile climatice, pentru a gestiona migrația și nevoile de securitate, precum și pentru a consolida sprijinul UE acordat regiunilor vecine, care se confruntă cu crize geopolitice și umanitare. Eurodeputații au restabilit nivelul inițial al bugetului, unde Consiliul a propus reduceri de 1,52 de miliarde de euro, și au stabilit creditele de plată la 153,5 de miliarde de euro.
Costurile de rambursare pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență Europeană (MRR)
Deputații subliniază că aceste costuri de rambursare pentru MRR, care sunt de două ori mai mari decât cele prevăzute inițial pentru 2025, nu trebuie să ducă la reducerea finanțării pentru programe esențiale, cum ar fi Erasmus+ sau cercetare și inovare. Prin urmare, aceștia doresc să restabilească reducerile făcute de statele membre la creditele alocate acestor domenii și insistă asupra utilizării corespunzătoare a noului „mecanism în cascadă al instrumentului de redresare”, introdus prin revizuirea bugetului pe termen lung al UE. Acest mecanism este conceput pentru a gestiona costurile de împrumut în creștere ale programului Next Generation EU, fără a afecta inițiativele cheie, și astfel, menține flexibilitatea bugetului și capacitatea de reacție.
Vicepreședintele PE Victor Negrescu, raportor general pentru bugetul UE 2024 (pentru secțiunea III – Comisia), a declarat: „Votul de astăzi este un semnal puternic de sprijin pentru un buget al UE centrat pe cetățeni, axat pe investiții în dezvoltarea economică și îmbunătățirea vieții oamenilor. De aceea, solicităm creșteri cu 110 de milioane de euro pentru acțiunile în domeniul sănătății, 70 de milioane de euro pentru Erasmus, 42 de milioane de euro pentru a proteja cetățenii noștri împotriva efectelor dezastrelor naturale, 96 de milioane de euro pentru agricultură, 120 de milioane de euro pentru ajutor umanitar și 110 de milioane de euro pentru vecinătatea estică și sudică.”
Niclas Herbst, președinte al Comisiei pentru control bugetar, a declarat: „Securitatea cibernetică este vitală pentru instituțiile UE și a rămas o preocupare importantă începând cu 2023. O altă prioritate cheie este asigurarea faptului că instituțiile au suficient personal pentru a îndeplini noile sarcini, cum ar fi punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială. În plus, este esențială îmbunătățirea securității clădirilor Serviciului European de Acțiune Externă, în special în delegațiile situate în zone îndepărtate și cu risc ridicat. Pentru a rezolva acest lucru, este necesară o creștere de 37 de milioane de euro”.
Votul va iniția trei săptămâni de negocieri de „conciliere” cu Consiliul, pentru a ajunge la un acord privind bugetul pentru anul viitor, ce va trebui apoi votat de Parlament și semnat de președinta Metsola.
Bugetul UE finanțează 90% dintre activități în țările UE și dincolo de granițele sale, de care beneficiază cetățeni, regiuni, fermieri, cercetători, studenți, ONG-uri și mediul de afaceri. Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este destinat în principal investițiilor, pentru a genera creștere economică și oportunități în întreaga Uniune Europeană.
UE deservește 27 de țări cu o populație totală de 450 de milioane. În acest context, bugetul UE este relativ mic – în medie, 160-180 de miliarde de euro/an în perioada 2021-2027. Această sumă este comparabilă cu bugetul național din Danemarca (5,6 de milioane de cetățeni) și este cu 30% mai mică față de bugetul Poloniei (38 de milioane de cetățeni).
