Unul din 5 elevi spune că a fost agresat, potrivit datelor Centrului Național pentru Statistici Educaționale din SUA. Site-ul guvernamental american StopBullying.gov definește comportamentul de bullying ca fiind un dezechilibru de putere între agresor și victimă cu incidente repetate (sau cu potențial de repetare), conform CNN.
Prevenirea se află în centrul rezolvării bullying-ului, în loc să așteptăm să răspundem odată ce apare un episod mai violent sau odată ce mai multe incidente escaladează până la o tragedie. StopBullying.gov oferă școlilor resurse pentru educarea elevilor cu privire la bullying, precum și tehnici pentru a menține liniile de comunicare deschise între elevi și personal, dar părinții pot juca un rol cheie în acest efort.
„Știm că hărțuirea poate avea un impact negativ în toate domeniile vieții victimelor”, a declarat Amanda McGough, psiholog clinician care lucrează cu adolescenți și adulți și care face parte, de asemenea, din Fundația Americană pentru Prevenirea Suicidului, în calitate de președinte al filialei din Carolina de Nord.
„Le dezechilibrează funcționarea normală mintală, emoțională, fizică, socială și academică. Acest lucru se poate înfățișa cu o stimă de sine scăzută, depresie, izolare, dureri fizice, cum ar fi dureri de cap sau de stomac, sau evitarea mersului la școală”, explică psihologul.
Bullying-ul poate face parte din viața copiilor de acum mai mult ca niciodată. „Integrarea pe rețelele de social media în viața adolescenților exacerbează și mai mult impactul bullying-ului”, a declarat Nikki Pagano, asistent social clinic licențiat în Charlotte, Carolina de Nord.
„Înainte de social media, ar fi putut exista o interacțiune neplăcută la școală și, în mare parte, acolo se oprea”, a spus Pagano. „Acum, acea hărțuire se transferă acasă și este inevitabilă. În loc ca o singură persoană să te facă să te simți prost, s-ar putea să existe ceva postat online și colegii pot vedea sau chiar să ”aprecieze” această postare”.
Se recomandă ca părinții să înceapă prin a vorbi cu copilul lor despre importanța anunțării unui membru din personalul școlii când se confruntă cu un comportament intimidant, specific agresorilor. Dacă alți copii sunt martori la faptul că un alt elev este exclus, tachinat, umilit, amenințat sau rănit fizic, aceștia trebuie învățați că este necesar să anunțe un adult.
Cei mai mulți copii nu se vor simți în stare să intervină pentru a ajuta o victimă pe moment, de teama represaliilor din partea unui agresor. Martorii pot avea, totuși, un efect puternic și pozitiv în aceste situații, nu numai prin raportarea comportamentului, ci și prin discuții private cu victima după eveniment.
Fraze precum „am văzut ce s-a întâmplat și nu a fost corect” sau „nu este adevărat ce ți-a spus acea persoană” reprezintă modalități prin care copiii pot susține victimele hărțuirii.
Cercetările arată că abilitățile de adaptare predate în cadrul terapiei cognitiv-comportamentale îi pot ajuta pe tineri să își gestioneze sentimentele copleșitoare și să facă față în modalități pozitive care vor fi benefice pentru ei, precum și pentru familia și colegii lor, pe tot parcursul vieții.
„Dacă copilul dvs. este agresorul, abordați-l, punându-i mai întâi întrebări despre perspectiva acestuia asupra situației”, a sfătuit McGough. „Spuneți-le clar care sunt așteptările dvs. cu privire la modul în care îi tratează pe ceilalți și asigurați-vă că și dvs. oferiți acest model. Ajutați-i să înțeleagă că vorbele și acțiunile lor au un impact asupra celeilalte persoane și stabiliți consecințe clare în cazul în care comportamentul intimidant continuă”.
Este posibil să fie nevoie să faceți mai mult. „Dacă acest comportament este persistent, ar putea fi necesară consultarea unui profesionist în domeniul sănătății mintale, deoarece starea sănătății mintale poate contribui uneori la bullying”, a spus McGough.
Este timpul să începeți o conversație despre hărțuirea altor persoane cu copiii dvs. dacă observați că ei:
– Se implică în bătăi fizice sau verbale
– Au prieteni care îi agresează pe alții
– Sunt din ce în ce mai agresivi
– Sunt trimiși frecvent în biroul directorului sau sunt pedepsiți
– Au bani în plus sau obiecte noi inexplicabile
– Dau vina pe alții pentru problemele lor
– Nu își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor
– Sunt competitivi și își fac griji în legătură cu reputația sau popularitatea lor. – sursa Stiri.tvr.ro
