Avocatul Poporului din Serbia a transmis Asociației Generale a Învățătorilor din România un răspuns la o petiție în care este sesizat asupra greutăților pe care le întâmpină copiii de etnie română în studierea limbii materne.
Viorel Dolha, președintele AGiRo, consideră că Avocatul Poporului din Belgrad dovedeşte o profundă necunoaştere a legislaţiei sârbe afirmând eronat că nici în trecut nu exista posibilitatea ca limba maternă a unor minorităţi să fie predată de profesori care să cunoască acea limbă doar din familie şi că acest lucru a fost şi este pentru ,,dreptul copiilor la educaţie de calitate”.
Dolha sesizează faptul că și în prezent (conform ultimei legislaţii din 2013), în Serbia, se permite, unor comunităţi (nu celei române), să aibă profesori care să cunoască limba maternă doar din famile. În sprijinul observațiilor sale, Viorel Dolha amintește de prevedrile art. 121 din Legea cu privire la învăţământul primar („Off Monitorul de RS.”, Nr. 72/2009, 52/2011 și 55/2013), care face referire la formarea profesorilor, cadrelor didactice şi educatorilor. Potrivit acestui articol, ”Locurile de muncă de profesori la grădiniţă şi şcoală primară, cu excepţia pentru limba romani, pot fi ocupate de către o persoană care a obţinut educaţie corespunzătoare în limba în care se desfăşoară această activitate şi a trecut examenul de limbă cu metodologia, programul instituţiei de învăţământ superior adecvat.
Locurile de muncă de profesori şi profesori asociaţi, cu excepţia pentru limba romani, pot fi ocupate de o persoană care a urmat cel puţin învăţământul secundar în limba în care se realizează activitatea de învăţământ şi a trecut examenul în programul de limbă al instituţiei de învăţământ superior.
Prin derogare de la alin. 6 şi 7 al prezentului articol, profesorul şi profesorul-asistent de limba romani trebuie să îşi dovedească cunoştinţele de limbă doar în faţa unei comisii stabilite de ministru, la propunerea Consiliului Naţional al Minorităţii roma”.
Anterior, în Serbia şi limba română cu elemente de cultură naţională putea fi predată de profesori care să cunoască limba maternă doar din famile, iar cunoştinţele de limbă română din familie să le fie testate de o comisie de specialitate, ceea ce recentele modificări legislative nu mai permite.
Cu alte cuvinte, consideră Viorel Dolha, în Serbia, din 2013, unor minorităţi (rromă, vlahă) li se permite studiul limbii materne chiar dacă se face ,,rabat la calitate”, iar românilor din zona Timoc-Morava li se interzice total studiul limbii materne din “grija” pentru calitatea predării. Jalnici practici, jalnic răspuns!
Nemușțumit de răspunsul primit, președintele AGIRo va trimite o nouă adresă Avocatului Poporului (Ombudsman) din Serbia în care îi va aduce la cunoștință aceste inadvertențe din legislaţia sârbă.
Potrivit unei anchete realizată în martie 2013, 1.617 familii de etnici români au optat pentru copiii lor să studieze ore de limbă maternă română începând din 1 septembrie 2013.
În iulie 2013 ministerul Educaţiei de la Belgrad a modificat legislaţia astfel încât orele de limbă română să poată fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi, în condițiile în care în zonă în Serbia de Răsărit niciodată nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă niciunul nu îndeplineşte condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română. Până în iulie 2013, legislaţia permitea predea orelor de limbă română şi celor care cunoşteau această limbă doar din familie.