Premierul interimar Ilie Bolojan (PNL) a explicat miercuri, pentru B1 TV, că proiectul cu americanii privind reactoarele nucleare de la Doicești e păgubos pentru România, deoarece vom fi nevoiți să dăm foarte mulți bani pentru el, bani pe care nu-i vom recupera niciodată. De altfel, s-ar putea ca proiectul nici să nu fie dus până la capăt. Nici măcar ideea nu va rămâne la noi, deoarece drepturile de autor au fost cedate altora. Bolojan consideră că vina aparține Nuclearelectrica. Premierul demis a ținut să sublinieze că nu doar românii trebuie să-i respecte pe partenerii americani, ci și invers, iar americanii au datoria față de noi, din respect, să ne spună dacă există probleme cu acest proiect.
Declarațiile au fost făcute la postul B1 TV.
„Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unui astfel de proiect.
Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a insistat apoi că există un risc foarte mare să nu ne recuperăm niciodată banii investiți în acest proiect și, de altfel, s-ar putea ca proiectul nici să nu fie dus până la capăt.
În acest context, el a insistat asupra respectului care ar trebui să existe reciproc între noi și americani.
„Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul.
Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!”
Dar, din nou, este un exemplu al modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a declarat Ilie Bolojan.
Întrebat cine poartă răspunderea pentru această afacere, Bolojan a răspuns: „Din punctul meu de vedere, conducerea Nuclearelectrica. Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”.
Proiectul SMR de la Doicești, în care Nuclearelectrica deține o cotă de 50% din compania de proiect RoPower Nuclear SA, a fost efectiv demarat, ulterior parcurgerii procesului de selecție a tehnologiei și amplasamentului, în septembrie 2022, odată cu aprobarea de către AGA a strategiei de implementare a proiectului. În 2023 și 2024 au fost parcurse etapele inițiale de analize tehnice FEED 1 și FEED 2, obligatorii într-un proiect nuclear, când s-au desfășurat misiuni independente de evaluare ale AIEA asupra amplasamentului selectat, ale căror concluzii au confirmat demersurile întreprinse și au dus la implementarea unor măsuri suplimentare. Etapa FEED 2 a fost finalizată conform graficului și la un buget inferior celui estimat initial, informa în luna februarie 2026 Ministerul energiei, care anunța aprobarea deciziei finale de investiție în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești.
Unul dintre promotorii acestui proiect a fost președintele Klaus Iohannis. În parteneriat cu SUA, România dezvoltă prima astfel de centrală din Europa la fosta centrală Doicești, având ca scop tranziția către energie fără carbon până în 2028-2029.
