Omicron este cel mai ușor transmisibil dintre variantele coronavirusului, arată primele studii. Însă, potrivit cercetătorilor, diferența dintre Omicron și alte tulpini ale virusului nu ține doar de ușurința mai mare cu care se răspândește, ci și de perioada de incubație, care pare să fie scurtă, conform unei analize publicate de revista americană The Atlantic.
Intervalul dintre expunerea la virus și apariția simptomelor de boală, cunoscut drept perioadă de incubație, este de aproximativ cinci zile pentru varianta Alpha și patru zile pentru Delta. Potrivit estimărilor din acest moment, în cazul Omicron, aceasta s-ar fi redus la trei zile, ceea ce joacă un rol foarte important în privința ritmului cu care se răspândește noua variantă. Cu cât perioada de incubație este mai scurtă, cu atât mai rapid o persoană care a contractat coronavirusul devine contagioasă și răspândirea lui duce la apariția unui focar, notează The Atlantic, în articolul semnat de Katherine J. Wu.
O perioadă de incubație mai mică „face un virus mult, mult, mult mai greu de controlat”, a declarat Jennifer Nuzzo, epidemiolog la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății. Și asta pare să fie situația în cazul Omicron. În mai puțin de o lună de la depistarea noii tulpini, aceasta a fost identificată deja în cel puțin 89 de state, unele dintre ele confruntându-se cu rate de infectare fără precedent de la debutul pandemiei.
Iar dacă Omicron se multiplică atât de rapid în organismul uman, inclusiv la persoanele care au o oarecare imunitate, așa cum cred oamenii de știință, asta va oferi sistemelor de sănătate mult mai puțin timp ca să detecteze virusul, să intervină cu antivirale și să împiedice răspândirea acestuia. Specialiștii spun că perioada de incubație poate să difere în funcție de populație sau de modul în care virusul se comportă în interiorul celulelor, însă aceste date încă nu sunt complete, având în vedere că au trecut doar câteva săptămâni de la identificarea Omicron. În tot acest context, experții atrag atenția că este nevoie de teste care să identifice cât mai repede și mai precis prezența Omicron. Asta pentru că virusul devine din ce în ce mai rapid și „mai greu de prins”
„Dacă Omicron are o perioadă de incubație mai scurtă, asta va face ravagii în modul în care îl testăm și îl vom trata”, spune microbiologul Omai Garner, de la Universitatea din California.
Ce ne arată cazul Oslo Autoarea articolului din revista americană amintește în acest context de cazul petrecerii dintr-un restaurant din capitala Norvegiei, unde zeci de persoane au transmis sau s-au infectat cu varianta Omicron.
Într-o lucrare de cercetare care descrie focarul de la Oslo, oamenii de știință au remarcat că, după eveniment, simptomele păreau să apară rapid, de obicei în aproximativ trei zile. Mai îngrijorător este faptul că aproape fiecare persoană care s-a infectat a spus că a fost vaccinată și testată negativ într-una din cele două zile anterioare petrecerii, un indiciu că virusul s-a înmulțit atât de rapid în organismul lor, încât rezultatele testelor rapide nu au mai fost relevante, notează sursa citată. Perioadele de incubație mai scurte duc, în general, la apariția mai multor cazuri de infectare în mai puțin timp, pentru că oamenii devin mai contagioși mai devreme, făcând transmiterea mai dificil de prevenit. Deși spune că are nevoie de mai multe date pentru a ajunge la concluzia că Omicron are o perioadă de incubație mai redusă, Ajay Sethi, un epidemiolog la Universitatea din Wisconsin, spune că această ipoteză „are sens” având în vedere creșterea explozivă a infectărilor în multe dintre statele în care tulpina a fost identificată și unde s-a constatat o dublare a numărului de cazuri la fiecare două sau trei zile. Cum se stabilește perioada de incubație Potrivit cercetătorilor, stabilirea perioadei de incubație este dificilă, pentru că trebuie să urmărească focarele majore cum ar fi petrecerea de Crăciun de la Oslo. Oamenii de știință trebuie să identifice apoi cine a infectat pe cine, să aștepte ca persoanele să anunțe când încep să se simtă rău, apoi, în mod ideal, să urmărească dacă și cei nou infectați răspândesc virusul. Iar perioada de incubație a SARS-CoV-2 poate fi diferită, în funcție de momentul în care persoana a fost vaccinată, de starea ei de sănătate, de istoricul infecțiilor, vârstă și chiar de încărcătura virală la care a fost expusă. În plus, debutul simptomelor tinde să aibă loc la câteva zile după momentul în care pacientul devine contagios. În aceste condiții, specialiștii subliniază că persoanele nevaccinate sunt cele mai expuse riscului, dar nici cei vaccinați sau trecuți prin boală nu sunt feriți de pericol, mai ales dacă nu au primit încă doza booster. Asta pentru că mulți dintre anticorpii care puteau lupta cu versiunile anterioare ale coronavirusului nu recunosc foarte bine Omicron și nu vor putea opri noua tulpină înainte de a ajunge în celule.
Totuși, anticorpii vor fi capabili să împiedice apariția unei forme grave de boală, spune Ryan McNamara, virusolog la Harvard Medical School, dar durează câteva zile până la instalarea acestei apărări, astfel că nu se vor putea preveni primele faze ale transmiterii. Practic, perioada de incubație mai scurtă înseamnă mai puțin timp pentru a identifica o infecție înainte ca aceasta să se răspândească. Problema testării, în contextul răspândirii Omicron Cu Omicron, oamenii care cred că au fost expuși ar putea avea nevoie să se testeze mai devreme și mai des, pentru a depista virusul. Iar rezultatele negative pe care le obțin ar putea avea și mai puțină longevitate decât au avut-o cu alte variante, explică Melissa Miller, microbiolog clinician la Universitatea din Carolina de Nord. Testele oferă doar o imagine a trecutului, nu o prognoză, iar un virus cu replicare rapidă poate trece de la nedetectabil la foarte, foarte detectabil în câteva ore – de dimineața până seara, spune Miller. Asta ar putea fi o veste proastă, în condițiile în care testele PCR, considerate cele mai precise, sunt procesate, în cel mai bun caz, în câteva ore, însă prelucrarea lor poate dura uneori și câteva zile, timp în care Omicron se va răspândi. Iar pericolul este mare mai ales în cazul persoanelor asimptomatice, care își pot continua viața normală până când primesc rezultatul testului.
O soluție ar putea fi folosirea testelor rapide antigenice, al căror rezultat apare în 15 minute. Însă, în comparație cu cele de tip PCR, ele au o capacitate mai redusă de a identifica virusul în stadiile incipiente, deși persoanele pot fi deja contagioase. Testarea rapidă la fiecare 12 ore, de exemplu, ar putea reduce aceste neajunsuri, însă este o soluție greu de pus în practică, mai ales din cauza costului testelor. Totuși, experții spun că oamenii nu ar trebui să renunțe la teste, pentru că acestea vor face în continuare o mare diferență în evoluția pandemiei. Până acum, testele ofereau o plasă de siguranță. În epoca lui Omicron, găurile plasei sunt mai largi, notează semnatara analizei, adăugând că va trebui să reducem aceste goluri prin aplicarea în continuare a măsurilor preventive: purtarea măștii, vaccinarea, aerisirea spațiilor și reducerea contactelor. „Virusul nu se mișcă atât de repede singur – are nevoie de gazde umane care să îl poarte. Dacă lucrurile rămân așa cum sunt, vom continua să-i oferim călătoria vieții”, conchide Katherine J. Wu. Sursa: Libertatea.ro
