În data de 8 noiembrie 2017, la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, a avut loc Conferinţa „Catalonia – o provocare pentru Europa”, ţinută de ambasadorul Constantin Vlad, membru titular fondator al AOSR, personalitate a diplomaţiei româneşti şi autor al unei opere importante în domeniu.
Conferinţa, desfăşurată în sala Drepturile Omului, a concentrat un public numeros, format din personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, membri ai corpului academic, cercetători şi studenţi.
Conferinţa a avut ca temă principală situaţia creată în Spania prin procesul de obţinere a independenţei de către Catalonia, regiune istorică a Regatului spaniol. Conferenţiarul a făcut o analiză complexă a situaţiei, într-o abordare din mai multe perspective: istorică, politică, ideologică, economică, culturală şi identitară, privind Spania în cadrul geo-politic actual, în calitatea de stat-membru al Uniunii Europene şi al NATO. Ambasadorul Constantin Vlad a subliniat faptul că toate datele legate de istorie, cultură şi identitate argumentează, pe cel mai solid fundament, faptul că regiunea Catalonia este parte integrantă a Spaniei.
Tendinţele de desprindere, de autonomizare, prin declararea independenţei, de rupere a unităţii teritoriale a Regatului iberic nu exprimă o necesitate istorică, în baza dreptului la autodeterminare, ci au un substrat politic, care nu este legitimat de istorie şi de realitate. Procesul din Catalonia, a precizat vorbitorul, constituie o provocare pentru Uniunea Europeană şi pentru Europa în ansamblul ei, pentru că nu face decât să alimenteze alte tendinţe secesioniste şi să amorseze mişcările separatiste existente în Europa.
Evoluţiile din Catalonia ar putea da astfel naştere la o reacţie în lanţ, care ar transforma Europa într-un teatru de tensiuni şi conflicte, ducând la compromiterea proiectului european, a păcii şi stabilităţii în Europa. Extinzând discuţia, vorbitorul a opinat că autonomia minorităţilor nu implică, sub nicio formă, autonomia administrativ-teritorială. Democraţia nu presupune haos şi secesiune, ci o relaţie solidă şi coerentă între stat şi părţile lui componente. Drepturile minorităţilor naţionale, a mai afirmat conferenţiarul, nu trebuie legate de autonomie. Ca principiu, bazat pe egalitate, nediscriminare şi corectitudine politică, în materie de drepturi, trebuie să funcţioneze acelaşi regim pentru toate minorităţile. Regionalizarea şi autonomizarea pe criterii etnice generează haos la nivelul unui stat. Un exemplu relevant, dat de vorbitor, pentru realitatea politică din Europa este Kosovo. În opinia acestuia, în ceea ce ne priveşte, România trebuie să-şi promoveze interesele naţionale în Uniunea Europeană, acţionând în litera şi spiritul Constituţiei şi conform prevederilor dreptului european şi internaţional, aşa cum, de altfel, procedează – ţara noastră fiind un exemplu de abordare politică în materie de drepturi ale minorităţilor.
În final, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, a apreciat că prelegerea a fost o adevărată lecţie de istorie, diplomaţie şi relaţii internaţionale, ţinută de un specialist reputat în domeniu, care ar fi meritat audiată şi de factorii de decizie. Profesorul Adrian Badea a subliniat, la rândul său, că Art. 1 al Constituţiei este textul fundamental care ne defineşte ca stat din punct de vedere juridic şi că el trebuie respectat de toate guvernările şi de toţi cetăţenii ţării, indiferent dacă aparţin majorităţii sau minorităţilor etnice. Aceasta este calea, a subliniat preşedintele AOSR, a convieţuirii paşnice şi armonioase, a construirii unui viitor comun în datele valorilor şi normelor actuale ale democraţiei, a afirmării României în Uniunea Europeană sub auspiciile principiului director al UE, „unitate în diversitate”.
