Autorii Raportului privind Imigraţia 2013, realizat de Caritas – Migrantes, prezentat pe 30 ianuarie la Roma, afirmă că „procedurile pentru obţinerea cetăţeniei italiene rămân ancorate într-un sistem perimat, legat de principiul ius sanguinis (dobândirea cetăţeniei prin descendenţă) deja depăşit de majoritatea ţărilor de imigraţie”.
„Este oportun să se amplifice cazurile de obţinere a cetăţeniei iure soli (drept de sol), prevăzând înainte de toate o diminuare a anilor de rezidenţă legală şi continuă ceruţi unui minor născut în Italia care doreşte să obţină cetăţenia italiană (astăzi fixaţi la 18 ani)”, precizează Raportul.
Aceleaşi condiţii, se mai spune în Raport, sunt valabile pentru obţinerea cetăţeniei prin naturalizare în urma unei lungi rezidenţe care actualmente este fixată la 10 ani, o perioadă excesiv de lungă care în multe cazuri descurajează străinul să adopte această cale, împiedicându-l să se bucure de acele drepturi deseori necesare pentru o inserare corectă şi definitivă.
„Amplificarea cazurilor şi modalităţilor de obţinere a cetăţeniei iure soli – subliniază Caritas şi Migrantes – ar rezulta funcţională şi pentru depăşirea recurgerii instrumentale la căsătoria cu cetăţeni italieni pentru a putea obţine cetăţenia, în special din partea femeilor străine”. În 2012 cetăţenia italiană a fost obţinută de 65.383 de persoane.
