După evenimentul care a avut loc în data de 29 decembrie 2025, când 4 judecători ai CCR nu s-au prezentat pentru a judeca constituționalitatea legii privind reforma pensiilor magistraților, asumată de Guvern în fața Parlamentului și contastată, pentru a doua oară, de ICCJ, PNL și USR vor să schimbe Legea de funcționare a Curții.
O încercare de modificare a fost făcută în 2019 de ministrul Justiției, Ana Birchal, nemulțumită de modul în care erau făcute numirile politice în cadrul CCR.
Așadar, ideea nu este nouă, ci apare ca o temă recurentă ori de câte ori deciziile judecătorilor constituționali nu se pliază pe interesele politice sau pun în dificultate alte puteri ale statului.
Spre exemplu, în 2020, premierul Ludovic Orban își anunța intenția modificării Legii de funcționare a Curții Constituționale, pentru a determina ”un comportament corect al Curții Constituționale”. Ca și acum, CCR era acuzată că a devenit ”o filială a PSD”.
Orban a vorbit despre modificarea legii de funcționare a CCR când judecătorii hotărau că amenzile aplicate celor ce încalcă prevederile ordonanțelor militare pe perioada stării de urgență au fost neconstituționale. Ulterior, prim-ministrul sugera că metoda de desemnare a judecătorilor Curții ar putea fi schimbată.
„Suntem din ce în ce mai hotărâți să găsim soluții pentru a schimba prevederile constituționale și legale care reglementează activitatea Curții Constituționale, pentru că este clar că trebuie schimbată dacă a dus la o asemenea componență a Curții Constituționale, care să transforme Curtea Constituțională într-un inamic al Constituției și într-un instrument de exploatare, de interpretare subiectivă a Constituției, de cele mai multe ori împotriva interesului general”, afirma Ludovic Orban.
Atunci, în plină pandemie, PSD s-a opus măsurilor luate de Guvern și de președinte prin care românii erau obligați să stea în casă și puteau ieși doar cu o declarație pe propria răspundere.
În februarie 2025, SOS România cerea în Parlament printr-un proiect de lege ”clarificarea competențelor judecătorilor CCR în validarea candidaților la alegerile prezidențiale, precum și asigurarea unui control obiectiv al activității acestora, astfel încât să se prevină deciziile abuzive, să se evite depășirea competențelor și interferarea cu celelalte puteri ale statului”. Solicitarea venea în urma interdicției Dianei Șoșoacă de a candida la alegerile prezidențiale din 2024 și a anulării alegerilor prezidențiale din același an. De asemenea, parlamentarii acestei formațiuni urmăreau și introducerea posibilităţii de a ataca hotărârile CCR cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În luna aprilie 2025, AUR anunța depunerea în Parlament a unui proiect de lege prin care propunea modificarea Legii Curţii Constituţionale, astfel încât CCR să nu mai poată anula, din oficiu, alegerile, ”în lipsa unor contestaţii temeinic motivate şi dovedite”.
O lună mai târziu, după noile alegeri prezidențiale, președintele României, Nicușor Dan, afirma, în discursul susținut în cadrul ședinței solemne comune a Camerei Deputaților și a Senatului, consacrată depunerii jurământului de învestitură în funcție: ”În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale”.
Comentând aceste direcții transmise de președintele României în discursul de învestire, politologul Ioan Stanomir, profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București, expert în constituționalismul comparat și în istoria ideilor politice conservatoare, remarca: ”depolitizarea Curții Constituționale este o imposibilitate. Curțile constituționale sunt structuri politice prin chiar natura lor”. În opinia sa, ceea ce ar trebui gândit ca o prioritate este ”transparentizarea procesului de recrutare și alegerea printr-un filtru politic a celor care sunt competenți profesional, pentru că nu putem să punem la Curtea Constituțională doar magistrați. Și chiar dacă am pune doar foști magistrați, ei trebuie desemnați în funcție fie de președinte, fie aleși de cele două camere ale Parlamentului.
Așadar, problema fundamentală este a profesionalizării și independenței celor care sunt aleși, pentru că depolitizarea în mod radical este o imposibilitate”.
Schimbarea Legii Curții Constituționale vizează în principal aspecte legate de funcționarea, componența și atribuțiile ei, fiind deseori subiect de dezbatere publică și politică, mai ales în contextul unor decizii controversate (cum ar fi cele legate de pensiile speciale, cum este cazul în aceste zile). Deși nu este o lege complet nouă, ci mai degrabă modificări la legea existentă (Legea 47/1992), discuțiile curente se concentrează pe neconstituționalitatea unor proiecte de lege atacate de alte instituții (Înalta Curte) și pe modul în care Curtea se pronunță.
În prezent, ideile despre modificarea Legii de funcționare a CCR sunt pe fondul dezbaterilor pe tema pensiilor speciale: Curtea Constituțională (CCR) a fost chemată să se pronunțe asupra unor modificări ale legii pensiilor speciale, o problemă amplu dezbătută politic, cu tensiuni între Curtea Constituțională și actori politici.
PNL și USR doresc în special modificarea legii prin reducerea mandatului judecătorilor constituționali și modificarea modului de numire a acestora. Se mai au în vedere atribuțiile Curții (extinderea sau limitarea controlului de constituționalitate) și reglementarea internă a CCR (îmbunătățirea regulamentelor de funcționare). Interesant este că solicitările de acum ale celor două formațiuni se regăseau, într-un fel sau altul, în proiectele SOS România și AUR, respinse de Parlament prin votul actualei majorități.
Modificarea Legii 47/1992 necesită votul Parlamentului și promulgarea prezidențială, dar pot fi și ele contestate la CCR, pentru controlul de constituționalitate preventiv.
Este puțin probabil ca legea să poată fi modificată atât timp cât PSD deține un sfert din voturile Parlamentului, iar acest partid se opune acestui demers.
Nu este exclus ca avalanșa de scandaluri în care a fost implicată sau împinsă în ultima perioadă Justiția să nu fie o coincidență. Coincidențele ar trebui să ne facă să reflectăm mai atent. Un lucru pare din ce în ce mai evident: este vizată remodelarea arhitecturii statului.
