Comisia Europeană a publicat al doilea raport privind stadiul evoluției deceniului digital, oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare a progreselor înregistrate în încercarea de a atinge obiectivele și țintele digitale stabilite pentru 2030 prin programul de politică privind deceniul digital (DDPP). Raportul este însoțit de o analiză a foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital prezentate de statele membre, care detaliază măsurile, acțiunile și finanțările naționale planificate pentru a contribui la transformarea digitală a UE.
Analiza Comisiei arată că, în scenariul actual, eforturile colective ale statelor membre nu vor atinge nivelul de ambiție al UE. Printre lacunele identificate se numără necesitatea unor investiții suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în special în domeniul competențelor digitale, al conectivității de înaltă calitate, al adoptării inteligenței artificiale (IA) și al analizei datelor de către întreprinderi, al producției de semiconductori și al ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate.
Atât UE, cât și statele membre joacă un rol important în asigurarea respectării noului cadru juridic, iau măsuri pentru a încuraja diseminarea tehnologiilor digitale și pentru a se asigura că cetățenii săi dispun de competențe digitale adecvate pentru a beneficia pe deplin de transformarea digitală. Acesta este motivul pentru care raportul din acest an solicită statelor membre să ia măsuri mai ambițioase, deoarece realizarea obiectivelor deceniului digital în ceea ce privește infrastructura digitală, întreprinderile, competențele și serviciile publice este esențială pentru prosperitatea economică și coeziunea societală viitoare a UE.
În acest context, Comisia a actualizat, de asemenea, recomandări specifice fiecărei țări și recomandări transversale pentru fiecare stat membru al UE, pentru a aborda lacunele identificate.
O UE competitivă, suverană și rezilientă: infrastructura digitală și întreprinderile
Adoptarea și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare sunt esențiale pentru competitivitatea Europei, în special în peisajul geopolitic actual și din cauza amenințărilor tot mai mari la adresa securității cibernetice, solicitând o reziliență sporită și măsuri de securitate solide.
Raportul subliniază că UE este departe de a atinge obiectivele în materie de conectivitate stabilite de DDPP: Rețelele de fibră optică, esențiale pentru asigurarea conectivității la nivel de gigabit și pentru facilitarea adoptării tehnologiilor de vârf, cum ar fi IA, cloud și internetul obiectelor (IoT), ajung la doar 64 % din gospodării. Rețelele 5G de înaltă calitate ajung în prezent doar la 50 % din teritoriul UE, iar performanța lor este încă insuficientă pentru a furniza servicii 5G avansate. Pentru a aborda aceste provocări, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze pentru a promova o piață unică digitală cu adevărat funcțională.
În 2023, adoptarea IA, a cloud și/sau a volumelor mari de date de către întreprinderile europene a fost, de asemenea, cu mult sub obiectivul deceniului digital de 75 %. Conform tendințelor actuale, doar 64 % dintre întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 50 % volume mari de date și doar 17 % IA până în 2030. Pentru a realiza digitalizarea sectorului de afaceri, este extrem de important să se stimuleze adoptarea de instrumente digitale inovatoare de către IMM-uri, în special cloud și IA, precum și să se mobilizeze investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate cu creștere puternică. Acest lucru este esențial pentru menținerea competitivității Europei în ceea ce privește inovarea bazată pe date, eficiența și creșterea economică.
O altă provocare majoră cu care se confruntă transformarea digitală a UE rămâne răspândirea limitată a tehnologiilor digitale dincolo de orașele mari. Pentru a aborda acest decalaj digital, este esențial să se promoveze cooperarea dintre actorii europeni la nivel transfrontalier și local, de exemplu prin proiecte multinaționale, centre europene de inovare digitală (EDIH) și consorții pentru o infrastructură digitală europeană (CIED). De anul trecut au fost obținute o serie de succese în acest sens, trei CIED fiind înființate până la sfârșitul lunii mai 2024.
O politică digitală pentru cetățeni și societate: competențe digitale și servicii publice
Plasarea cetățenilor în centrul transformării digitale a societăților și economiilor noastre se află în centrul deceniului digital și al primului principiu al Declarației privind drepturile și principiile digitale.
În prezent, obiectivele în materie de competențe digitale stabilite de deceniul digital sunt încă departe de a fi atinse, doar 55,6 % din populația UE având cel puțin competențe digitale de bază. Conform tendinței actuale, numărul specialiștilor TIC în UE va fi de aproximativ 12 milioane în 2030, cu un dezechilibru de gen persistent. Pentru a atinge obiectivele, statele membre ar trebui să urmeze o abordare multidimensională pentru a promova competențele digitale la toate nivelurile de educație și pentru a stimula tinerii, în special fetele, să fie interesați de disciplinele din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM).
Statele membre înregistrează progrese în direcția atingerii obiectivului de a face toate serviciile publice esențiale și dosarele electronice de sănătate accesibile online cetățenilor și întreprinderilor, precum și de a le pune la dispoziție o identificare electronică securizată (eID). În pofida adoptării inegale de la un stat membru la altul, identificarea electronică este disponibilă în prezent pentru 93 % din populația UE și se preconizează că portofelul UE pentru identitatea digitală va stimula utilizarea acestuia. Cu toate acestea, într-un scenariu de statu-quo, realizarea a 100 % din serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi până în 2030 rămâne o provocare.
România
În 2023, România a înregistrat progrese notabile în digitalizarea serviciilor publice și în digitalizarea IMM-urilor și a continuat să aibă o performanță remarcabilă în ceea ce privește acoperirea FTTP. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor, persistă provocări importante în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul populației și în lansarea rețelelor 5G.
România alocă digitalizării 21,8% (5,8 miliarde euro) din totalul PNRR, iar în cadrul politicii de coeziune, încă 3 miliarde de euro (10% din finanțarea totală a politicii de coeziune a țării).
Unele dintre măsuri încep să genereze îmbunătățiri ale indicatorilor cheie de performanță, dar beneficiile pe scară largă pentru cetățeni și întreprinderi în ceea ce privește educația și incluziunea digitală, competitivitatea și afaceri inovatoare sau servicii publice mai bune și mai transparente rămân insuficiente.
Conform Eurobarometrului Special „Deceniul Digital 2024”, 59% din populația României consideră că digitalizarea serviciilor publice și private de zi cu zi le face viața mai ușoară. Acesta este unul dintre cele mai mici scoruri din UE, mult sub media UE de 73%.
În ceea ce privește participarea la Consorțiile Europene de Infrastructură Digitală (EDIC), România este membră a EUROPEUM EDIC (în zona blockchain, deja înființat) și participă la grupurile de lucru.
În ceea ce privește contribuția României la Deceniul Digital reflectată în foaia de parcurs, aceasta demonstrează o ambiție mare și, pe baza acestui document, intenționează să aloce un efort pentru realizarea obiectivelor și țintelor Deceniului Digital.
România a aprobat ținte naționale corespunzătoare tuturor țintelor Deceniului Digital 2030, cu excepția eHealth-ului, a nodurilor cuantice, a nodurilor marginale și a semiconductorilor. Țintele pentru competențe digitale, digitalizarea afacerilor și acoperirea 5G sunt sub nivelurile țintelor UE.
Cele 97 de măsuri incluse în foaia de parcurs se bazează în mare parte pe PNRR și, într-o măsură mai limitată, pe finanțarea relevantă a politicii de coeziune. Pe baza informațiilor bugetare, se pare că majoritatea eforturilor de finanțare se concentrează pe digitalizarea serviciilor publice (11 măsuri în valoare de peste 1 miliard de euro) și îmbunătățirea competențelor digitale (23 de măsuri în valoare de peste 1 miliard euro), care sunt văzute ca factori cheie ai digitalizării României. În ceea ce privește digitalizarea afacerilor, majoritatea măsurilor incluse în foaia de parcurs sunt luate la nivel regional prin intermediul Huburilor europene de inovare digitală și, ca atare este puțin probabil ca acestea să abordeze toate provocările identificate. Foaia de parcurs recunoaște că măsurile ulterioare sunt necesare pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea digitală, inovarea și transformarea digitală a întreprinderilor. Interinstituțional, procesele au început să dezvolte politici în domenii precum semiconductori, cuantică și, într-o măsură mai mică, noduri marginale, bazându-se parțial pe participarea României la proiecte din mai multe țări. În general, foaia de parcurs ar putea să fie dezvoltate în continuare pentru a reflecta obiectivele generale ale programului.
Drepturi și principii digitale
Eurobarometrul special „Deceniul digital 2024” dezvăluie perspective cheie asupra percepțiilor românești despre drepturile digitale. 45% dintre respondenți cred că UE își protejează drepturile digitale, la fel ca media UE. Încrederea în confidențialitatea digitală este la 48%, sub medie. Preocupările românilor includ siguranța online pentru copii (48%) și controlul asupra datelor personale (41%), ambele arătând o creștere proeminentă. Tendințele pozitive includ importanța atribuită de români tehnologiilor digitale pentru accesarea serviciilor publice (64%) și conectarea cu prietenii și familia (71%).
Cu o acoperire de 95% a gospodăriilor (a doua cea mai mare în UE), România este aproape de a acoperi complet rețeaua de fibră optică pentru cetățeni și întreprinderi, inclusiv în zonele rurale unde acoperirea atinge 92,5% și progresează rapid. De asemenea, România cea mai mare utilizare a internetului de mare viteză din UE: 94% din conexiunile la internet sunt la viteze de 100 Mbps sau mai mult. În urma alocării recente a spectrului și diverse măsuri de reglementare, acoperirea 5G se îmbunătățește, dar rămâne în urma mediei europene.
Deși are o dinamică pozitivă, performanța în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor este mult sub media UE, în special pentru facturarea electronică. În ciuda eforturilor, rămâne un decalaj semnificativ pentru a atinge digitalizarea obiectivelor de afaceri până în 2030 și să pună în aplicare foaia de parcurs, inclusiv pentru creșterea nivelului de cercetare și dezvoltare și inovare în sectorul TIC.
În 2023, au fost observate evoluții semnificative în domeniul securității cibernetice, inițiate atât în mediul privat, cât și de actorii publici, inclusiv eforturi de a crește gradul de conștientizare și de a dezvolta competențe relevante.
Protejarea și împuternicirea oamenilor și a societății UE
Într-un context în care peste 72% din populația încă nu are competențe digitale de bază, România depune eforturi mari pentru a ridica nivelul competențelor digitale. În prezent, accentul se pune pe integrarea competențelor digitale la toate nivelurile (educația formală, inclusiv prin reforme curriculare, formarea profesorilor, infrastructură și învățare, resurse). Unele măsuri vizează adulții, prin transformarea bibliotecilor publice în hub-uri pentru competențe digitale, perfecționarea sau recalificarea adulților care lucrează și formarea tinerilor. În timp ce România continuă să performeze în pregătirea specialiștilor TIC, proporția specialiștilor TIC în forța de muncă este relativ scăzută, parțial din cauza dificultăţilor de reţinere a acestora în ţară.
În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, performanța României rămâne scăzută, dar în următorii ani ar putea fi obținute rezultate mai bune în ceea ce privește transparența, simplificarea și calitatea.
Importante în acest sens sunt eforturile de digitalizare a serviciilor naționale și regionale cheie, înființarea cloud-ului guvernamental, a unui portal și a unui cadru de interoperabilitate. O soluție e-ID, ROeID, este în proces de prenotificare. Accesul la dosarele de sănătate rămâne slab, dar are potențialul de a se îmbunătăți ca urmare a unor investiții mai ample. În cele din urmă, România acordă atenție sporită protejării online a copiilor și abordării problemelor societale, cum ar fi dezinformarea și încrederea în serviciile online.
* * *
Statele membre vor trebui să își revizuiască și să își adapteze foile de parcurs naționale pentru a se alinia la ambiția programului de politică privind deceniul digital înainte de 2 decembrie 2024. Comisia va monitoriza și va evalua punerea în aplicare a acestor recomandări și va raporta cu privire la progresele înregistrate în următorul raport privind stadiul evoluției deceniului digital, în 2025.
