Ce sporuri primesc angajații de la stat în România

Ce sporuri primesc angajații de la stat în România

Consultant financiar: ”Nu mai putem continua așa, e imposibil de acoperit în 2021”

Spor pentru munca la calculator, spor de toxicitate, spor pentru „uzura prematură a organismului”, dar și spor pentru praf sunt câteva dintre beneficiile salariale pe care le primesc bugetarii. În cazul unora, aceste sporuri le aduc mii de lei în plus, lunar, la salariu. Însuși premierul Florin Cîțu spune că e luat prin surprindere de existenţa acestor beneficii. Deși fost ministru de Finanțe, el susține că nici nu știa că există astfel de sporuri și ar vrea ca ele să dispară. Această analiză este şi motivul întârzierii proiectului de buget.

Nu toți bugetarii primesc, însă, aceleași sporuri, chiar dacă desfășoară aceeași muncă.

Angajaţii de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare. Explicația constă în faptul că funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire. Deşi toţi bugetarii de aici lucrează în aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând.

Astfel, un secretar general încasează un spor lunar de 3.030 de lei, aproape cât un salariu mediu net, în timp ce un secretar general adjunct primeste 2.852 de lei, un director general ia lunar un spor de 2.315 lei, iar un şef de serviciu 1.784 de lei. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 de lei, chiar dacă lucrează în aceeaşi clădire şi se luptă cu aceleaşi unde electromagnetice ca şefii lui.

Angajații de la instituția Avocatului Poporului primesc spor pentru că își obosesc ochii în fața computerului, lucrează în praf, dar și pentru că pe birouri se găsesc diverse bacterii. Așa se face că pentru condiții vătămătoare un director primește lunar 2.500 de lei în plus pe lângă salariu, un șef de serviciu ia 1.600 de lei, în timp ce un consilier primește 1.350 de lei în plus la salariu.

Fiecare judecător al Curţii Constituţionale primeşte lunar două sporuri, practic, pentru acelaşi lucru. Mai exact pentru faptul că sunt stresaţi. Primul se numeşte spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi este de 5.660 de lei, brut. Al doilea, în valoare de 4.390 de lei, se numeşte spor pentru muncă în condiţii vătămătoare în care, din nou, este inclusă suprasolicitarea neuropsihică.

Angajați din Ministerul Educației primesc bani în plus la salariu pentru că lucrează într-un mediu toxic. Un secretar general primește un spor de peste 1.300 de lei la un salariu de aproape 12.000 de lei. Secretarul general adjunct primește un spor de lucru în condiții vătămătoare de mai bine de 1.400 de lei.

Funcționarii de la Ministerul Transporturilor primesc sporuri și pentru că pe clădirea în care lucrează se află antene. Și așa se face că la final de lună, directorul general al instituției primește în plus la salariu 1.400 de lei, directorul adjunct ia 1.200 de lei, iar un magazioner 480 de lei.

Pandemia a generat sporuri pentru cei care s-au aflat în prima linie în lupta cu noul coronavirus. Și nu este vorba aici de cadrele medicale, ci de angajații de la mai multe prefecturi din țară, care au primit un spor de 30% din salariul de bază de când cu criza sanitară.

Cheltuieli decontate pentru locuința de serviciu

Consultantul financiar Adrian Negrescu a declarat la Digi24 că aceste sporuri câteodată depășesc de două sau de trei ori salariul de bază pe care îl încasează bugetarii. Sunt 1,2 milioane de bugetari care primesc sporuri, adică aproape toți, indiferent de agenția sau de instituția la care lucrează.

”Am mai găsit și noi câteva sporuri interesante. De pildă, există spor de cumul de funcții la CNADNR, adică dacă ai mai multe funcții, primești un ban în plus. De asemenea, sunt sporuri pentru salariații care au titluri de doctor, de-aia avem atâția doctori în științe în România, pentru că reprezintă un 15 la sută la salariu”, a menționat Adrian Negrescu.

La Compania Națională de Drumuri, indemnizația de conducere și participare la ședință este de 35-50 la sută din salariul de bază. Pentru condiții vătămătoare, în aproape toate instituțiile, se dă un plus între 10 și 30 la sută din salariu. Pentru cumul de funcții, sporul este între 5 și 30 la sută. La ANOFM (Agenția Forțelor de Muncă – n.r.), șefului i se plătesc cheluielile cu locuința de serviciu și utilitățile în valoare de 1.500 de lei lunar, a arătat consultantul financiar.

85 la sută din taxele și impozitele încasate de stat se duc pe salariile bugetarilor

”E vorba de sute de milioane de lei care se duc pe aceste cheltuieli, în fiecare lună, și aceste sporuri cresc, avem inclusiv acest spor de pandemie. Cresc de la an la an și așa s-a ajuns ca salariile bugetarilor să se dubleze practic în ultimii patru ani și să plătim aproape 85 la sută din ceea ce încasăm din taxe și impozite pentru salariile bugetarilor, ceea ce este imposibil de acoperit într-un an 2021, care va fi un an de criză și încasările bugetare vor scădea cu siguranță”, a subliniat consultantul financiar.

”Dincolo de aceste reduceri de sporuri (preconizate de guvern – n.r.), mai sunt multe lucruri de făcut în companiile de stat, acolo unde salariile cresc, am văzut ce se întâmplă la Metrorex în an de criză, salariile au crescut cu 20 la sută. Trebuie un semnal dat că lucrurile nu mai merg așa, că fiecare instituție a statului trebuie să-și reorganizeze activitatea și să reducem costurile cu aparatul administrativ dintr-un simplu motiv: nu există bani în acest moment. Din 100 de lei, de pildă, cât se plătește pentru salariile bugetarilor, 80 la sută vin de la buget, iar 20 la lei vin din împrumuturi, statul se împrumută pe bandă rulantă pentru a avea bani pentru salarii și pentru pensii”, a subliniat Adrian Negrescu.

Ce soluții sunt pentru echilibrarea situației

Menționând cazul doamnei de la Apele Române, transferată de la o primărie locală, analistul spune că trebuie interzise astfel de transferuri și delegări de competențe ale persoanelor între instituțiile publice din România, iar pe de altă parte, trebuie stabilit un mecanism de evaluare a activității bugetarilor. ”În fiecare an ar trebui să fie niște teste pe care cei care nu le trec să fie dați afară și să fie aduși oameni noi în sistem, avem foarte mulți absolvenți de facultate care vor să se angajeze la stat și să aibă un venit legal pe măsura cunoștințelor acumulate”, spune consultantul financiar.

În opinia sa, la concursurile de angajare ar fi bine să fie implicate și companiile private din domeniul resurselor umane. ”În acest moment, știm cum se organizează concursurile de angajări la stat, unele dintre ele sunt simulacre, au componentă politică foarte puternică. Specialiștii în resurse umane ar trebui să găsească cei mai buni angajați pentru funcțiile respective”, a arătat Adrian Negrescu.

El mai spune că este nevoie de o nouă lege a funcționarilor publici, o legislație care să fie coerentă și să pună sistemul public pe niște auspicii legate de performanță. Pentru asta, însă, este nevoie de voință politică și de cineva care să-și asume aceste decizii. ”Din păcate, nu mai putem continua în acest fel, salariile și pensiile au ajuns să reprezinte aproape sută la sută din taxele și impozitele pe care statul de încasează în 2021. De unde bani pentru investiții și pentru alte cheltuieli publice?” – a încheiat consultantul financiar. – sursa: Digi24.ro

 

Covid 19/95,2% dintre decese aveau comorbidităţi asociate

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) www.cnscbt.ro a publicat, la 4 februarie 2021, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 25-31 ianuarie 2021. Astfel, până la 31 ianuarie 2021, 95,2% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 85,1% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 59,9% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi, se arată în raportul publicat pe site-ul www.cnscbt.ro.

Evoluţia îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în ţara noastră arată o tendinţă constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 şi o uşoară urcare între 10 august şi 20 septembrie 2020.

De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă uşoară creştere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-25 ianuarie 2021, ulterior, numărul infectărilor revenind la nivel mai scăzut, conform graficului din analiza CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate şi a deceselor pe judeţe

În săptămâna 25-31 ianuarie 2021, 35,8% din totalul cazurilor s-au înregistrat în municipiul Bucureşti şi în judeţele Timiş, Cluj, Maramureş şi Braşov.

De asemenea, 35,3% din totalul deceselor au fost înregistrate în judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, municipiul Bucureşti şi judeţul Bihor.

Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă

Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în intervalul 25-31 ianuarie 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 31 ianuarie 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14%, respectiv circa 13%).

Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân, şi după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5%), 70-79 ani (aproximativ 7%), 20-29 ani (aproximativ 7,5%).

Evoluţia după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici faţă de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în ţara noastră.

Ponderea deceselor pe categorii de vârstă

Analiza deceselor până la 31 ianuarie 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în săptămâna precedentă, cele mai afectate: aproximativ 32,5% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi circa 25% (60-69 ani).

Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%.

Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (aproximativ 0,5%) şi 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la 31 ianuarie, sub 3%.

Caracteristicile cazurilor confirmate

Dintre cazurile analizate până la 31 ianuarie 2021, aproximativ 46,2% (337.523) erau de sex masculin, 0,6% erau cazuri de import (4.302), iar 1,5% (11.208) erau reprezentate de personal sanitar.

Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 47 de ani, mai informează raportul.

Numărul de persoane vindecate era, până la 31 ianuarie, de 675.767 (92,6%). Cu o săptămână în urmă, numărul de persoane vindecate era de 654.875 (91,9%).

Caracteristicile deceselor

Până la 31 ianuarie 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 59,9% (11.021 persoane) fiind de sex masculin.

De asemenea, 95,2% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate:

afecţiuni cardiovasculare (71,3% – 13.114 persoane),

diabet (32,7% – 6.012 de persoane),

afecţiuni neurologice (21,9% – 4.037 de persoane),

obezitate (18,5% – 3.396 de persoane),

afecţiuni renale (16,7% – 3.079 de persoane),

afecţiuni pulmonare (12,3% – 2.271 de persoane),

neoplasm (10,7% – 1.974 de persoane),

altele (18,9% – 3.472 de persoane), relevă Raportul CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă şi sex

În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 22% la femei şi 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (aproximativ 20% la femei şi aproximativ 18% la bărbaţi).

De asemenea, atât bărbaţii, cât şi femeile de 30-39 de ani erau afectaţi în proporţie de aproximativ 17-18%.

Ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex

Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, se observa, la 31 ianuarie 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 ani şi peste 80 de ani (aproximativ 33%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 23%).

Şi la bărbaţi, grupa de vârstă 70-79 ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbaţi, erau 60-69 de ani (aproximativ 27%) şi peste 80 de ani (aproximativ 24%).

Raportul săptămânal al CNSCBT cuprinde statistici COVID-19 actualizate până la 31 ianuarie 2021 cu privire la ponderea cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, ponderea îmbolnăvirilor pe judeţe, caracteristicile cazurilor confirmate şi ale deceselor în funcţie de sex, vârstă, comorbidităţi etc. Analiza a fost realizată în baza a 730.056 cazuri totale confirmate şi a 18.402 decese totale înregistrate,