La un an de la lansarea Codului de practici consolidat privind dezinformarea, vicepreședintele CE Věra Jourová și directorul general al DG CNECT Roberto Viola s-au întâlnit cu semnatarii Codului, pentru a discuta despre implementarea Codului și provocări. Comisia Europeană doreşte ca platformele online să identifice în mod clar conţinutul generat de inteligenţa artificială (AI) – imagini, sunete, texte – pentru a lupta împotriva dezinformării. Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Codul de practici privind dezinformarea, care nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup.
”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.
Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.
Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.
Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat”.
Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, care prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează.
În februarie 2023, semnatarii Codului de practică și-au prezentat primele rapoarte de referință, care au reprezentat o perspectivă fără precedent asupra acțiunilor platformelor de combatere a dezinformarii.
Comisia se așteaptă la o intensificare a raportării pentru următoarea rundă din iulie 2023, inclusiv îmbunătățiri în punerea în aplicare a angajamentelor din Cod, precum și date mai detaliate și adecvate scopului, în special cu privire la punerea în aplicare la nivelul statelor membre. Acest lucru se va întâmpla alături de exercițiul de evaluare a riscurilor pe care trebuie să îl finalizeze platformele online foarte mari, care ar trebui să includă, printre altele, o analiză a modului în care ar putea fi diseminate dezinformarea și conținutul ilegal prin intermediul serviciului lor. Codul își propune să devină recunoscut ca cod de conduită în temeiul Legii privind serviciile digitale pentru a atenua riscurile care decurg din dezinformarea pentru platformele online foarte mari.
