Interviu cu Aleksandr Savic, vicepreședintele Asociației Renașterea Românilor din Serbia
Zilele trecute, cu ocazia discuțiilor pe care le-ați avut cu parlamentarii români, ați înmânat senatorului Viorel Badea o listă cu semnături pentru susținerea acordării cetățeniei române etnicilor români din Serbia.
Am făcut o petiție prin care am rugat statul român să urgenteze modificarea Legii cetățeniei. Am început strângerea lor în luna ianuarie. Sunt 160 de semnături. Puteau fi adunate și mai multe, dar perioada a coincis cu sesiunea de examene. Știm că proiectul de lege se află blocat în Camera Deputaților. Sperăm ca senatorul Viorel Badea să prezinte și deputaților petiția noastră și să-i convingă să ajute la deblocarea procesului. 160 de semnături poate fi nimic pe lângă câți suntem aici, dar pentru modificarea unei legi și 10 semnături pot fi utile. Nu este imposibil să aduni chiar și 1.600 de semnături. Dar în cazul nostru trebuie să se ia în considerare chiar și acestea. Trebuie făcut lucru acesta. Pentru noi este important. Sunt unii care se gândesc la cetățenia română ca la o barcă de salvare. Nu cred că cei câteva mii de români din Serbia nu vor încurca lucrurile în Europa, dar nouă ne-ar salva identitatea. Asta e sigur.
Cine sunt persoanele care au semnat această petiție?
Sunt membri ai Asociației Renașterea Românilor din Serbia. Sunt și tineri care studiază la Craiova care au dorit să semneze alături de noi.
Ce activități mai aveți la asociație?
Pentru acest an am făcut un plan de activități. Vrem să facem la Boljevac un Centru Cultural, ceva similar celui de la Kladovo. Vrem să amenajăm o bibliotecă și un mini-cinematograf unde să proiectăm filme românești. Pe lângă alte lucruri mai mici, vrem să facem o seară de film românesc, la care să invităm tinerii și adulții de etnie română. Cred că este mai bine așa decât să le citești sau să învețe poezii. Dar lucrul cel mai importnat pe care vrem să-l facem în acest centru este predarea orelor de limba română, pentru care deja am discutat cu o profesoară care a terminat anul trecut Facultatea de Litere în România, așa că are studii superioare, este și profesoară la școală – deci plătită și de statul sârb să predea limba română. Tot la acest centru vrem să introducem și o oră de artă, unde un învățător de etnie română să lucreze cu copiii și în acest fel să exerseze și limba română.
Sperăm ca în câțiva ani să avem un Centru de Cultură dotat, unde să vină oamenii, un centru poate chiar mai puternic decât cel al comunei Boljevat, care este de stat. Nu este un lucru imposibil. Credeți-mă, știu cum funcționează. De exemplu, aici în zonă avem un grup folcloric care este condus de autoritățile sârbe. Dar 99% din membri sunt români. Nu este un lucru rău, dar ar fi foarte bine ca ei să activeze și la centrul nostru românesc. Și nu doar în folclor și dans, sau poezie, ci în toate sferele. Sunt foarte mulți români la noi. Ideea ar fi să-i atragem și să știe mai mult și să promoveze românismul.
De unde veți lua filmele pe care care vor fi proiectate?
Există soluții. Multe file sunt deja pe Internet, pe Youtube. Le putem lua de acolo. Cred că este cel mai la îndemână, iar acolo sunt disponibile gratuit. Depinde și de calitatea lor. Dar până la urmă, cred că se pot cumpăra și CD-uri, DVD-uri.
Săptămâna trecută v-ați întâlnit și cu ministrul pentru românii de pretutindeni. Cum a fost?
Comparativ cu alte întâlniri, cred ca discuțiile din acest an au fost mult mai civilizate, iar atmosfera a fost mult mai plăcută. Personal, ministrul mi-a lăsat o impresie foarte bună, mi s-a părut că este bine informat despre situația noastră. Atât cât am reușit eu să văd. Dar vom vedea mai departe ce va fi. În general, a fost în regulă. Cred că de data aceasta s-a făcut și o delimitare a liderilor. Știți cum suntem împărțiți noi, aici, în vlahi și români. Oricum, a fost o atmosferă mai bună, mai liniștită.
Totuși, separarea aceasta, despre care vorbești, nu vă face bine. Nu se poate să dispară sau cel puțin să încercați să vă apropiați mai mult unii de ceilalți?
Din păcate, așa este. Hai să zicem că la întâlnirea la Zaicear și la cea de la Belgrad a fost aceeași energie, între aceleași echipe de oameni. Anul trecut, la întâlnirea de la Negotin au fost lideri care s-au certat, au ajuns la vorbe urâte, la discuții care nu au făcut o impresie bună. Asta este situația la noi. De fapt în Timoc suntem împărțiți, deși suntem unul și același popor. Doar că unii vor ca problema românilor să fie rezolvată într-un mod care nu este susținut și de noi, pentru că face multe probleme. Acum mi-am dat seama că România va susține românismul adevărat. Eu nu spun despre ei că nu sunt români, dar în Serbia cu sinonimia dintre român și vlah nu se pot da argumente. Chiar dacă România acceptă sinonimele, în Serbia este foarte greu de aplicat. După cum știți, sunt și consilii diferite. Din păcate, nu cred că vom reuși să găsim o cale comună cu ei. O impresie bună mi-a lăsat de data aceasta dl. Dragan Demici, care până acum era ba într-o parte, ba în alta, iar acum pare că reușește să înțeleagă că problema nu poate fi rezolvată așa cum credea până acum câteva luni. Oricum, sunt pași foarte mici, dar deocamdată sunt pași buni.
Vorbeai și despre cele două consilii. Cum vă înțelegeți cu Consiliul Național al Minorității Române?
Despre Consiliu, nu prea știu ce să spun. Renașterea Românilor a susținut lista 2 – a Inițiativei Românilor din Serbia. Mi s-a părut amuzat că, la una din ședințe, prietenul nostru Tihan vorbea despre Consiliul Român ca și când nu ar fi membru, parte din el. Asta mă face să cred că aceste consilii ale minorităților din Serbia sunt făcute pentru a da Europei impresia că se respectă drepturile minorităților. Noi ne vom adresa Consiliului cu problemele pe care le avem în Timoc și vom vedea cum ne vor răspunde. Ar fi un lucru foarte bun ca de la Consiliu să se plătească ceva din cheltuielile unor asociații. Vă dați seama, avem și noi chirii, telefoane, iar în zilele astea este foarte greu să găsești fonduri să acoperi aceste cheltuieli pentru ca o asociație să fie funcțională. O să încercăm să vorbim cu membrii Consiliului. Apoi mai este problema că cei de la Novi Sad se pot întâlni des. Noi din Timoc ajungem mai greu acolo. Și asta este o cheltuială, cu deplasarea. Este bine, în schimb, că ministrul s-a întâlnit cu conducerea Consiliului. Este un pas, pentru că până acum părea că acest Consiliu este ceva separat de noi. Să sperăm că și Departamentul să aibă o strategie clară despre cum se va lucra cu asociațiile românești din Serbia, ce proiecte se vor desfășura… Cred că anul trecut a fost un prim pas în a schimba unele lucruri și poate anul acesta va fi și mai bine. Se învață multe lucruri în fiecare zi. Cum să facem lucruri mai bune. Se fac și greșeli, se fac și lucruri bune. Dar cu toate astea se învață. Învățăm în fiecare zi câte ceva. Eu cred că mergem spre bine. Nu-mi place să mă laud, îmi place să spun lucrurile așa cum sunt. (pentru viitorulilfovean.ro/timpromanesc a consemnat Cristina Angheluță)
