O nouă întâlnire a Atelierului de Traduceri Literare s-a desfășurat pe 10 octombrie, la Atena. La evenimentul care a avut-o invitat special pe traducătoarea Doina Fagadaru din Madrid au participat cunoscuți traducători din Atena.
Gazdele evenimentului, Monica Săvulescu Voudouri și Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească.
Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic – tarducător), Agata Dunca (filolog – traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist – traducător), Marci Tănase (responsabil relații publice în cadrul Societății Balkania Conteporană) și Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia) au avut marele noroc să cunoască o traducătoare de înaltă ținută care a vorbit din suflet despre propria carieră, planurile de viitor, traduceri și cum a ajuns traducătoare, dar și despre asociațiile românești și românii din Spania.
Povestirile din cadrul comunității românești din Spania expuse asistenței de traducătoarea Doina Fagadaru, fondatoare a unei asociații românești la Madrid, Asociația România, nu diferă cu mult de cele din Atena. Cea din Spania a reușit să pună bazele primei biblioteci românești găzduită în cadrul unei biblioteci spaniole unde s-a făcut „un colț de cultură românească” care deține momentan 3.000 de volume de carte românească.
Cu această ocazie, au fost schimbate experiențe despre prima librărie de carte românească de la Atena, deținută în urmă cu peste 10 ani de Manuela Marinescu și care își avea sediul în Zoodohou Pighis 13 din Atena.
Manuela Marinescu, președinta Asociației Armonia, care a inaugurat recent și Centrul Cultural și Educativ Românesc de la Atena, a destăinuit asistenței că, până în anul 2007, românii din Atena citeau totuși carte românească: „Era singurul colț de carte românească din Atena. Uneori găseam români la ușa librăriei dis de dimineață, la ora 9 așteptau să îi servesc”, afirmă Manuela Marinescu, citată de publicația on-line romedia.gr.
„Puține edituri sunt interesate să traducă volume românești. S-a mai ameliorat situația de când cu programele ICR care stimulează editurile la tipărirea unor autori români Din țările de Est trecere foarte mare au literatura maghiară și poloneză. În Spania, cu toate că românii sunt prima comunitate ca număr, literatura românească este considerată una minoră. Asta însă nu are legătură cu valoarea, ci cu interesul publicului care uneori nu are nicio legătură cu valoarea reală a volumelor citite de aceștia. Este vorba de un curent de moment care nu are legătură cu valoarea.”, a spus traducătoarea Doina Fagadaru.
Despre cum a ajuns să traducă proză din marele Eminescu, traducătoarea de la Madrid a recunoscut că: „Este o mare provocare să traduci Eminescu. Am tradus piese de teatru, am tradus cartea doamnei Voudouri in spaniolă, acum traduc Eminescu și este o mare responsabilitate. Traducerea influențează părerea publicului străin asupra volumelor noastre. O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române. Dacă într-o țară ajung pe piață două cărți românești valoroase, dar care nu sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu greu va mai ajunge la tipar. ”
Conform sursei citate, cu ocazia primei întâlniri din noul sezon a Atelierului de Traduceri Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în limba greacă, Societatea Balkania Contemporană va da tiparului o a doua carte produs al atelierului „Mesogiakes Periplaniseis” („Periplu Mediteranean”).
În cadrul întâlnirii s-a discutat despre următorul proiect pentru 2015 al Atelierului de Traduceri Literare în cadrul căruia urmează a fi traduse nuvele clasice românești, ca prime nume de mari scriitori român ce, probabil vor fi traduși în limba greacă, fiind Rebreanu, Agârbiceanu și Sadoveanu. (sursa: Ziarul Românesc din Grecia – www.romedia.gr care este autor și deține, în exclusivitate, toate drepturile de publicare, materialul fiind preluat de publicația noastră)
