Lansarea volumului “Între neutralitate şi conflict. Italia, România şi Războaiele Balcanice”, îngrijit de Antonio D’Alessandri şi Rudolf Dinu şi publicat la editura Asociaţiei Dante Alighieri, va avea loc pe 22 ianuarie, Universitatea din Padova.
Evenimentul face parte din seria aniversărilor care marchează pe de o parte centenarul Primului Război Mondial, pe de altă parte Mica Unire din 24 ianuarie 1859, când Ţara Românească şi Moldova s-au constituit într-o singură entitate politico-admistrativă: România.
Importanţa volumului şi contextul istoric la care face referire le vor fi explicate publicului, în prezenţa autorilor, de Egidio Ivetic, conferenţiar în cadrul Departamentului de ştiinţe ale istoriei, geografiei şi antichităţii al Universităţii din Padova, Alberto Basciani, cercetător în domeniul istoriei Europei orientale în cadrul Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Roma Tre şi Eugenio di Rienzo, profesor la Facultatea de ştiinţe politice a Universităţii La Sapienza din Roma.
Volumul oferă mai multe puncte de vedere asupra istoriei politice a Balcanilor în anii în care această regiune era denumită, îndeobşte, „pulberăria Europei”. Obiectivul său principal este de a scoate în evidenţă rolul important pe care l-au avut crizele diplomatice şi militare (1908-1913) din zona balcanică şi din Imperul Otoman în stabilirea alianţelor care, exact la un an de la Pacea de la Bucureşti din 1913, aveau să se mobilizeze în Primul Război Mondial. Nu se afirmă, prin aceasta, că responsabilitatea şi cauzele „inutilului masacru” trebuie atribuite exclusiv statelor şi popoarelor balcanice. Dimpotrivă, am dorit sa organizăm o dezbatere necesară privind evoluţiile înregistrate în urmă cu un secol într-o regiune dintotdeauna conflictuală, care s-a aflat în atenţia multor Puteri din acele vremuri (mai ales a Austro-Ungariei, Germaniei, Italiei şi Rusiei), care au ştiut să manevreze cu pricepere planurile şi ambiţiile naţionale ale conducerii noilor monarhii balcanice.
Chestiunea Orientală şi echilibrele politice din Balcani constituie fundalul evenimentelor relatate. Protagonistele sunt, în primul rând Italia şi România, fiind accentuate relaţiile lor cu Statele din Europa de sud-est şi cu Marile Puteri, de care erau legate prin cele două blocuri: Tripla Alianţă şi Antanta.
