CINE VREA SĂ SCRIE ISTORIE?
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, s-a întâlnit recent în Serbia, la Zajecear, cu aproape toţi liderii comunităţii româneşti din Valea Timocului şi Valea Moravei. Urmărind înregistrarea, surprinde buna cunoaştere de către domnul ministru a situaţiei din zonă (chiar şi detalii de pe scena politică sârbă).
A dat sfaturi pertinente şi în acord cu statul său, cu prevederile legislaţiei române, sârbe şi europene. A manifestat atâta răbdare şi tact încât îi poate concura pe mulţi alţii cu ani de diplomaţie în spate. De remarcat că nu a venit cu prejudecăţi la această întâlnire, că nu i-a invitat doar pe unii şi că i-a ascultat cu imparţialitate pe toţi. Pentru prima dată au fost invitate şi cadre didactice care predau limba română în zonă. Jos pălăria, domnule ministru!
Pe absolut toţi cei prezenţi îi cunosc personal. De nenumărate ori am fost la ei acasă şi ei au fost la mine. Să fie doi-trei doar dintre cei prezenţi de care să nu mă lege o veche prietenie, prietenie care nu m-a împiedicat să fac şi critici deseori faţă de unele demersuri ale lor.
Îmbucurător că majoritatea celor prezenţi şi-au exprimat dorinţa de a se înscrie oficial ca români pe listele de la primăriile de care aparţin în Serbia pentru a putea participa în toamnă la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia.
De felicitat în mod aparte Tihan Matasarevici, Boian Barbuţici şi Vlada Savici – cei care au început deja demersurile pentru listele electorale ale minorităţii române din Serbia. Vlada Savici a adus la cunoştinţa demnitarilor români şi nereguli ale administraţiei locale sârbe (vezi taxa ilegală inventată de primăria Boljevac pentru cei care se declară români).
Sunt un câştig pentru această comunitate şi decizia luată de juristul Dragan Demici (vicepreşedinte al consiliului raional Petrovac na Mlavi) de a participa la alegerile pentru consiliul românilor din Serbia şi strategia sa în acest sens. O strategie identică (doar că pentru consiliul vlah) au aplicat-o şi Balaşevici-Jurj dar şi partidele sârbeşti. În Serbia este perfect legal ca un membru al unui partid să participe şi la alegerile pentru consiliile minorităţilor naţionale. În Serbia, ca şi în România, politicienii au dreptul de face parte din asociaţii şi fundaţii.
M-am bucurat că Traian Kostandinovici nu concepe să candideze la alt consiliul decât cel al românilor, consiliu pe care l-a şi condus şi din culisele căruia a dezvăluit şi momente greu de înţeles până de curând, momente în care de la Bucureşti (!) se făceau presiuni ca românii din Serbia de Răsărit să îşi dea demisia din consiliul românilor. De câteva luni vedem cine din România îi face cu ou şi cu oţet pe toţi cei din Serbia care se declară oficial români.
A fost un moment care ar merita dezvoltat într-un articol aparte – momentul când s-a anunţat că există români în Serbia de Răsărit care îşi lasă întreaga avere Bisericii Ortodoxe Române în vederea ridicării de biserici româneşti în zonă. Dacă nu am înţeles greşit, se pare că DPRRP a refuzat în primă fază parteneriatul chiar acestei asociaţii. După spusele domnului ministru, se reevaluează toate proiectele.
S-au rememorat şi momente care ar trebui evaluate la adevărata lor valoare. În 2012, Tihan Matasarevici a fost primul care a convins românii din zonă să ceară în scris ore de limbă română. Fotocopii de pe acea listă a lui, cu număr de înregistrare de la şcoală, au sensibilizat reprezentanţii europeni care, în octombrie 2012, au cerut Serbiei să facă anchetă în rândurile elevilor români dacă doresc să studieze limba română. Tot Matasarevici a fost cel care s-a îngrijit în vara şi toamna lui 2013 să recomande profesori care să predea limba română, profesori pe care i-a dus personal la resposabila cu învăţământul din CNMNRS. Profesorii recomandaţi de el predau acum şi în Kladovo şi în Negotin şi chiar în Zajecear.
Probleme de cea mai mare actualitate au ridicat profesoarele de limbă română din Serbia de Răsărit, care nu ar trebui să lipsească la nicio întâlnire cu reprezentanţi ai acestei comunităţi. Ele ştiu din interior ce probleme sunt, ce, când şi cum trebuie făcut ca limba română în şcolile publice din Serbia de Răsărit să fie o certitudine şi să aibă un viitor. Poate DPRRP va vedea cu ochi mai buni şi demersul nostru de constituire a unei asociaţii a cadrelor didactice de etnie română din Serbia. Până acum de problema limbii române în şcolile din Serbia se ocupă, cu tot respectul, doar tractorişti, ginecologi, medici generalişti şi sudori. Pasul pe loc în această problemă ne face să îi suspectăm pe mulţi de incapacitate pe acest tărâm, ba chiar de dorinţa ascunsă de a nu se rezolva temeinic fiindcă limba română introdusă serios în şcoli i-ar lipsi pe ei de obiectul muncii şi de fonduri pentru ,,ateliere de limbă română” şi festivaluri gen ,,joc rumânesc” unde vlahii să bea rumâneşte pe banii României.
Urgent trebuie găsite soluţii pentru manualele pe care le-a cerut doamna profesoară Şoltokovici. Mulţi bat apa în piuă degeaba în timp ce acum, în primăvară, trebuie elaborate manuale de limbă română specifice zonei.
În zonă nu se pot folosi manuale din ţară şi nici măcar din Voivodina. Manualele din ţară şi din Voivodina sunt pentru 6-8 ore pe săptămână de limbă română şi sunt elaborate pentru elevi care au făcut şi grădiniţa în limba română şi care doar scrisul mai trebuie să îl înveţe în româneşte. Manualele de limbă română sunt pentru studierea acesteia în 2 ore pe săptămână de către elevi care nu aud limba română decât la sfârşit de săptămână când merg la bunici la ţară. Manuale cu acest specific trebuie elaborate şi pe niveluri de vârstă. Pentru cei de clasa I trebuie un tip de manual de limbă română, iar pentru elevii de gimnaziu şi liceu trebuie alt tip de manual, chiar dacă şi unii şi alţii sunt în acelaşi an I de studiu al limbii române. Toţi încep de la zero dar potenţialul lor de progres este mult diferit. A mai întrebat doamna profesoară după ce manual va preda din septembrie 2014 celor care au terminat deja anul I. Mai trebuie spus că aceste manuale trebuie să aibă şi elemente de cultură şi istorie naţională (şi cu elemente de istorie şi tradiţie locală proprie comunităţii românilor din zona Timoc-Morava în care ei să se regăsească; cu elemente din istoria românilor în general dar şi a ţării în care trăiesc), trebuie să fie o combinaţie între un manual de limbă română şi unul de istorie. Disciplina se numeşte ,,limba română cu elemente ale culturii naţionale”. Trebuie urgent găsite soluţii. Altfel încă un an şcolar va fi ratat. Din cele ce i le-a spus domnului ministru, doamna profesoară, dar şi mie atunci când am întâlnit-o, este clar că s-ar înhăma la întocmirea unor astfel de manuale. Trebuie să o invitaţi să detalieze aspecte ale acestui demers esenţial în vederea studierii limbii române în zonă. Asociaţia mea o poate ajuta pe bază de voluntariat, colegi din Voivodina şi din CNMNRS de asemenea. Ea trebuie însă să fie vioara întâi în acest demers şi să fie finanţată de statul român şi/sau cel sârb. Trebuie să coordonaţi personal problema realizării acestor manuale şi să îi urniţi pe toţi cei care sunt datori să o rezolve sau pot să o rezolve. Aţi avut în mâini şi aţi văzut că manualele ,,vlahe” sunt deja gata. Să ştiţi că nici ei (vlahii) nu au parcurs etapele prevăzute de normele sârbeşti în domeniu. S-au asigurat însă că vor avea material didactic în septembrie pe bănci. Demaraţi şi dumneavoastră elaborarea acestor manuale şi va fi mai puţin important dacă ele vor fi recunoscute ca manuale oficiale, ca simplu material didactic sau ca manuale provizorii ca bază pentru viitoare manuale oficiale. Până în septembrie este puţin.
A mai spus doamna Şoltokovici ceva: în niciun text normativ din Serbia nu apare sintagma ,,limba română cu elemente ale culturii naţionale”, în timp ce pentru ,,vorbirea vlahă cu elemente ale culturii naţionale” au apărut doar în 2013 două reglementări în monitorul oficial din Serbia (programă şcolară şi decizia privind şcolile în care se va preda), demers însoţit şi de câteva stagii de pregătire a celor 60 de cadre didactice care vor preda vlaha. Sperăm ca DPRRP să agreeze şi stagiul de pregătire a multor colegi din Serbia de răsărit pentru a putea preda limba română propriilor elevi, stagiu pe care am vrea ca asociaţia noastră să îl deruleze şi cu concursul colegilor din Voivodina şi cu girul autorităţilor de formare profesională din Serbia. Sper.
O singură gafă s-a făcut de reprezentanţii României. Un domn, în loc să o felicite pentru ceea ce face şi ceea ce propune, i-a ripostat ritos doamnei profesoare că ar fi o impietate să adaptăm clasicii literaturii române. Sunt convins că nu a avut intenţii rele, iată însă la ce duce lipsa de expertiză în domeniul didactic al domnului respectiv. Doamna profesoară are dreptate. În scop didactic, în toate manualele şi auxiliarele didactice din România, până şi textele marilor clasici sunt adaptate, repovestite. Pentru clasa I veţi găsi, domnule dragă, şapte rânduri cu titlul ,,Capra cu trei iezi” după Ion Creangă. Cred că ştiţi că povestea respectivă nu are doar 7 rânduri. Pentru ca textele să poată fi citite de chiar copiii dumneavoastră şi ai noştri de clasa I din România, creaţiile clasicilor sunt ,,repovestite” scurtându-se şi omiţând regionalismele, neologismele şi arhaismele pretenţioase pentru nivelul respectiv de dezvoltare a limbajului. În clasele următoare se introduc, texte din ce în ce mai apropiate de original. Astfel se procedează în mod profesionist în şcoală. După aşa texte aţi învăţat şi dumneavoastră, domnule care v-aţi permis să vă criticaţi fără temei învăţătoarea, dacă îmi pot permite să spun aşa. Noroc că doamna Şoltokovici este un caracter care nu se inhibă la vorbe mari şi goale care nu îşi aveau locul acolo. Noroc şi cu domnul ministru care, invocând adaptările din teatru, a dres un pic atmosfera gata să fie încinsă de domnul care dorea în clasa I integrala Caragiale şi Schopenhauer. Să nu dăm credit unei învăţătoare nici când ea vorbeşte despre abecedar?! Sper ca acest domn pe care unii ar zice că l-am pus la punct acum, să dovedească acelaşi sârg în perioada imediat următoare şi să facă demersuri care îi stau în putere pentru ca în şcolile din Serbia de răsărit ,,tată”, ,,mamă”, ,,Ana are mere” să poată fi predate după manuale adecvate tuturor elevilor care îşi doresc acest lucru şi de către suficiente cadre didactice încât ora de limba română să nu se ţină la ceas de seară. Domnule, iertaţi-mi limba ascuţită, chiar contăm pe dumneavoastră! Sunteţi între cei care contează, care pot face ca lucrurile să stea pe loc sau să progreseze.
Fără să răstălmăcesc nimic, iată poziţia susţinută în faţa ministrului român de Predrag Balaşevici şi Zavişa Jurj, oameni, în trecut, cu incontestabile merite în zonă.
a) Jurj are un singur deziderat: schimbarea consulului român de Zajecear pentru ,,vina” de a colabora cu cei care se declară români şi pentru ,,vina” de a deschide anul trecut casa de cultură românească în Zajecear. Ne face să credem că ar reveni la sentimente mai bune dacă s-ar demola casa de cultură a românilor sau dacă domnul consul i-ar sancţiona pe cei care se declară români. Aş fi de acord cu cerinţele lui dacă el se declară oficial român la primăria din Serbia de care aparţine. Aştept răspuns de la domnul Jurj în privinţa deciziei luate.
b)Balaşevici este înscris pe listele electorale ale ,,minorităţii naţionale vlahe” (distincte de cea română) dar nu s-a decis încă dacă să candideze sau să boicoteze viitoarele alegeri. Ceea ce sigur vrea a spus clar şi răspicat: 1.România să finanţeze Ariadnae Filum şi festivaluri gen Jitkoviţa prin care să se încurajeze înscrierea câtor mai mulţi rumâni pe listele oficiale ,,vlahe”. 2.Diplomaţia română să îi declare indezirabili pe cei care se declară oficial români în Serbia. 3.România şi Europa să oblige apoi Belgradul să îi forţeze pe toţi vlahii să fie români. 4. Serbia să îi lipsească de dreptul de vot pe toţi cei care fac parte din alt partid decât al lui. Este un citat din Balaşevici şi nu o figură de stil a mea (puteţi să îl auziţi spunând aceasta dacă vedţi materialul filmat).
Mai pe scurt: Balaşevici nu vrea să se declare din proprie iniţiativă român în Serbia dar ar vrea ca Belgradul să îl oblige pe el ,,valahul” să se declare român şi să înveţe limba română în mod obligatoriu. Mai ascultaţi o dată înregistrarea şi contraziceţi-mă dacă nu este aşa. Balaşevici va accepta să fie român doar dacă îl va obliga Belgradul să fie român în baza unei legi din România. Doamne, ce logică şi cât simţ al dreptului!
Nu am crezut că îi va spune în faţă, şi la Bucureşti şi la Zajecear, unui ministru din Guvernul României, că nu vrea în ruptul capului să se declare român, iar presei din România să îi declare în mod mincinos că în Serbia nu i se permite să se declare român. Serbia are ea multe păcate în refuzul de a introduce temeinic şi cu bună credinţă ore de limba română în Serbia de răsărit. Serbia însă dă posibilitatea fiecăruia să se declare român prin completarea unei simple cereri care poate fi trimisă primăriei de domiciliu chiar şi prin poştă. Până acum s-au declarat mai mulţi vlahi şi mai puţini români pentru că aşa cereau liderii Balaşevici şi Jurj încurajaţi de diplomaţi şi jurnalişti români influenţi. De când Bucureştiul s-a prins ce finanţase până acum şi de când unii lideri din zonă au început să informeze oamenii că este voie în Serbia să se declare români şi nu este obligatoriu să se delare vlahi, Balaşevici şi Jurj sar ca arşi şi îi fac în tot felul pe aceştia în chiar presa română din România dar şi în publicaţia Libertatea din Voivodina (în Valea Timocului nu există presă de limbă română).
Multe s-au limpezit. Nu s-a subliniat însă foarte clar un element cheie:
S-ar putea să se fi rămas, mai ales după intervenţia de final a lui Duşan Pârvulovici, cu percepţia greşită cum că dacă România i-ar încuraja pe unii să candideze la consiliul vlah, acest lucru nu ar fi un lucru rău pentru comunitatea românească. FALS!
Dacă Balaşevici, Jurj şi Glisici candidează la consiliul vlah, în mod cert şi logic, ei vor face apel către cei apropiaţi lor SĂ NU SE ÎNSCRIE CA ROMÂNI fiindcă, dacă s-ar declara români, aceşti apropiaţi ai lor nu ar mai putea să îi voteze figurând pe o altă listă electorală. Trebuie să se înţeleagă că în Serbia sunt în paralel două liste electorale distincte: una a minorităţii române şi alta a minorităţii vlahe. Nu poţi fi pe ambele liste. Oricine este înscris pe lista vlahă va face campanie pentru ca oamenii să nu se declare români. Niciunul dintre cei declaraţi oficial români nu îi pot vota pe Balaşevici, Jurj şi Glisici care, deocamdată, intenţionează să candideze pe listele vlahe şi care, deocamdată, figurează oficial ca vlahi la primăriile lor de domiciliu.
Să nu fiu înţeles greşit: fiecare este liber să se declare ce îi dictează conştiinţa sa. Pretindem un singur lucru: să nu ceară finanţare de la România cei care îndeamnă oamenii să nu se declare români. Este firesc şi nu cred că se pot supăra pe noi pentru acest lucru care este la mintea cocoşului.
O rugăminte aş avea către prietenul meu Duşan Pârvulovici. Pune te rog pe site-ul agenţiei Timoc Press şi informaţia legală că în Serbia, cei care doresc, pot să se declare oficial români. Nu cred că în Serbia vei avea vreo problemă dacă publici un formular din monitorul oficial sârb. Doar Balaşevici şi Jurj s-ar supăra pentru acest lucru. M-aş bucura ca şi săptămânalului Libertatea din Voivodina să i se permită să publice acel formular pe care trebuie să îl completeze cineva care doreşte să se înregistreze ca român. M-aş mai bucura, Duşane, să iei vreun interviu şi profesorilor de limba română din zonă sau unor elevi/părinţi români care învaţă limba română sau/şi unora cărora li s-a refuzat acest drept. Asta dacă politica redacţională îţi permite acest lucru. Mi-a semnalat cineva că în Timoc Press şi Libertatea au fost lăudaţi doar Balaşevici, Jurj şi Glisici, adică exact cei care, deocamdată, spun că este o prostie să te declari român în Serbia. Eu le-am spus că tu nu ai făcut premeditat acest lucru, că a fost doar o coincidenţă, că te ştiu un român fără complexe, ca unul care acţionează transparent şi legal şi care nu neagă sprijinul financiar românesc (aşa modest cum este el) acordat agenţiei tale de presă. Mai încearcă, Duşane, să obţii vreun punct de vedere al administraţiei şcolare despre cum încă din primăvara aceasta ar trebui să pregătească, conform legii sârbe, anul şcolar viitor, manuale, plan de şcolarizare, selecţia cadrelor didactice, stagii de pregătire pentru profesorii de limba română. Dacă nu demarează acum asemenea proceduri, se ratează încă un an şcolar, iar acest lucru ne doare, cred, pe toţi.
Uneori merită să rememorăm vechi acţiuni cu scopul de a învăţa din greşelile trecutului:
1. Finanţat probabil de Bucureşti prin intermediul ,,Ariadnae Filum” a lui Zavişa Jurj (şi nu direct prin Partidul Democrat al Vlahilor din Serbia), afişul acestui partid al lui Balaşevici a îndeamnat românii din Timoc, la recensământul din 2011 să se declare de naţionalitate VLASI. Ca urmare s-au declarat majoritatea vlasi, iar în 2013 Belgradul publică în monitorul oficial programa şcolară pentru limba vlahă.
2. După 2012 toţi cei care simt româneşte au sperat ca Balaşevici să schimbe sintagma ,,VLAŞKA” din numele partidului în ,,RUMUNSKA”. În 2013, se schimbă numele partidului, dar, stupoare, schimbă doar sintagma ,,DEMOCRAT” cu aceea de ,,POPULAR”. Prin această ,,mişcare populară” nu renunţă deloc la sintagma ,,VLAŞKA” ci doar schimbă democraţii cu popularii.
Pe cei de la Romanian Global News îi credeam şi încă îi cred ca buni români şi oameni informaţi.
Vă anunţ domnilor că au reuşit unii ,,corespondenţi” să vă ducă în eroare şi să facă să apară pe fluxul dumneavoastră de ştiri câteva informaţii deformate.
– Sunt sigur că nu aţi susţine finanţarea în R.Moldova sau Ucraina a unora care la viitorul recensământ să facă o aprigă campanie pentru ca basarabenii şi bucovinenii să se declare moldoveni chiar dacă există în România o lege care îi asimilează. Credeţi-mă că nu vă văd alături de Voronin şi compania.
– De asemenea cred că în ceea ce îi priveşte pe românii din Serbia nu aveţi vreun altfel de standard. Nu cred că cereţi finanţarea celor care pun bannere cu ,,Ja sam vlah” (Eu sunt de naţionalitate vlah) şi care îi conving pe oameni să nu se declare români. Nu cred! Nu RGN! Poate alţii, dar nu RGN!
– Mai cred că RGN poate uza de buna sa relaţie cu Balaşevici, Jurj şi Glisici în a-i convinge că ar fi spre binele comunităţii pe care pretind să o apere să se declare oficial români în Serbia. Impactul ar fi mare. Închipuiţi-vă că PCRM-ul din R.Moldova ar cere ca moldovenii să se declare români. La fel ar fi dacă Vlaşka Stranka lui Balaşevici ar cere ca vlasii să se declare români în Serbia. Dacă veţi reuşi acest lucru, veţi intra în istoria acestei comunităţi ca nişte buni mentori. Eu, personal, nu voi conteni să laud această eventuală reuşită a RGN.
– Vă comunic că unele informaţii ale unor corespondenţi ai RGN sunt vădit false şi tot ce scriunu mai jos se poate confirma prin înscrisuri sau de către oricare prieten de-al dumneavoastră din zonă:
1. Barbuţici nu este beţivan. Mai mult, Barbuţici nu consumă deloc alcool.
2. Barbuţici nu este mai mult sau mai puţin ,,titrat” decât Jurj. Diferenţa dintre ei este că primul s-a înregistrat pe listele minorităţii române, iar ultimul pe listele minorităţii naţionale vlahe.
3. Între Balaşevici şi Demici sunt multe asemănări. Ambii au studii superioare. Între ei sunt şi deosebiri, primul este medic iar al doilea jurist. Primul este consilier local în Bor, al doilea este vicepreşedinte al consiliului raional Petrovac na Mlavi. O deosebire mare este că Balaşevici doreşte să rămână înscris pe listele minorităţii naţionale vlahe, iar Demici doreşte să se înscrie pe listele minorităţii naţionale române.
4. Şi Ariadnae Filum şi asociaţiile lui Vlada Savici şi Tihan Matasarevici se aseamănă prin faptul că nu fac fabrici şi uzine. Se şi deosebesc. Ariadnae Filum militează ca rumânii să nu se declare români şi a refuzat în scris să sprijine CNMNRS în a recomanda profesori de etnie română din zonă care să predea limba română în şcoli (poate şi de aceea în Bor sunt cei mai puţini elevi înscrişi la orele de limbă română). Asociaţiile lui Vlada Savici şi Tihan Matasarevici le recomandă rumânilor să se declare oficial români, au recomandat ministerului cadre didactice care în prezent predau limba română în Timoc, stau aproape de cadrele didactice care predau limba română şi îi vizitează constant în şcoli pe elevii care învaţă limba română (vă pot trimite poze care atestă acest lucru).
5. Sigur că toate aceste asociaţii ar putea face mult mai multe, sigur că aceşti lideri ar putea fi toţi mai şcoliţi, mai charismatici, mai frumoşi şi mai înalţi. Liderul perfect nu l-am găsit nici în Serbia şi nici în România. Greşeşte însă corespondentul dumneavoastră când îi face cu ou şi cu oţet doar pe cei care se declară români şi care sprijină învăţământul firav de limbă română din zonă şi când îi ridică în slăvi doar pe cei care vor finanţare de la România pentru proiecte prin care să îi convingă pe participanţi să nu se declare români.
– Sunt sigur că dacă aţi fi ştiut aceste lucruri nu aţi fi căzut în capcana acestui corespondent fără scrupule, corespondent care urăşte românii cu ceva mai mult decât îi urăşte Voronin şi Smirnov la un loc.
– Vă sfătuiesc să verificaţi pe viitor spusele acestui corespondent din Serbia aşa cum bine verificaţi veştile venite din Basarabia şi Bucovina. Nu permiteţi ca sub paravanul sinonimiei român/moldovean/vlah să se finanţeze campanii care îndeamnă basarabenii să nu se declare români şi campanii care îndeamnă timocenii să nu se declare români tocmai în momente în care statele în care locuiesc aceştia îi pun în situaţia să o facă în mod oficial şi cu efecte pentru următorii 4 -10 ani înainte.
În speranţa că nu îi voi fi supărat pe toţi prietenii mei,
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
PS
1.Alăturat, pe site, găsiți înregistrarea video a întâlnirii ministrului Stanoevici cu românii din Serbia de Răsărit
2.Ataşez şi:
– un afiş care îndeamnă rumânii să se declare oficial vlasi şi nu români la recensământul din 2011 din Serbia. Va sprijini Bucureştiul afişe identice şi în 2014 la alegerile pentru consiliile naţionale din Serbia?
– poze cu ,,metamorfoza” Partidului Democrat al Vlahilor din Serbia în ,,Partidul Popular al Vlahilor din Serbia”. După ce familiile a peste 2.000 de elevi din Serbia de Răsărit au cerut oficial şi în scris ore de limba română, am sperat că şi liderii acestui partid îi vor schima numele incluzând şi sintagma ,,românilor”. Nu a fost să fie aşa.
